Prefectul de Bihor, Dumitru Ţiplea, a anunţat miercuri că a solicitat Ministerului Agriculturii şi Ministerului Fondurilor Europene să includă judeţul în programul naţional de irigaţii, având în vedere schimbarea condiţiilor climatice, după ce, de-a lungul timpului, în această zonă s-au efectuat lucrări de desecare.
‘Zeci de ani, judeţul Bihor a raportat sistematic, de-a lungul anilor, necesitatea de desecare pe o suprafaţă de 265.000 de hectare. Practic, noi eram un judeţ cu lucrări de desecare. Am văzut însă că, an de an, scad precipitaţiile şi creşte seceta pedologică. Prin urmare, în condiţiile schimbărilor climatice, având în vedere seceta pedologică extremă, resimţită mai mulţi ani, într-un judeţ agricol, cu aproape 500.000 de hectare suprafaţă agricolă, din care circa 320.00 teren arabil, pentru a face agricultură în perspectivă avem nevoie – obligatoriu – de irigaţii’, a declarat prefectul în şedinţa Colegiului prefectural.
Ţiplea a informat Colegiul Prefectural că a identificat o situaţie specială în Insula mare a Brăilei, care dispune de pompe cu dublu sens – pentru desecare, respectiv irigaţii, ceea ce se doreşte şi în Bihor.
‘Mai întâi, am solicitat o modificare legislativă privind îmbunătăţirea funciară, pentru a fi incluşi atât la desecare, cât şi la irigaţii, apoi să modifice regulamentele de funcţionare a stăvilarelor şi a staţiilor de pompare în vederea acumulării pe o perioadă mai mare a apei şi să ne permitem modernizarea staţiilor de pompare în dublu sens: când e nevoie să desecăm sau să facem irigaţii. De asemenea, să facem lucrări de decolmatare şi să existe un parteneriat real între ANAR şi ANIF, pentru că e nevoie de asigurarea nivelelor de apă în condiţii optime pe cursurile naturale de apă, administrate de Apele Române’, a explicat prefectul.
El vrea să se poată face irigaţii utilizând actualele canale ale Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, care, dacă ar fi umplute, ar putea iriga în prezent în jur de 66.800 de hectare, iar dacă s-ar mai face o extindere de 167 de km prin decolmatare, s-ar ajunge la 108.500 de hectare irigate.
‘Ceea ce ar duce agricultura judeţului într-o direcţie extraordinară. Dacă am avea bani, am face sisteme noi de irigaţii, dar eu zic să administrăm mai bine ce avem în prezent, să îmbunătăţim sistemele de pompare, decolmatăm canalele şi facem irigaţii pentru o agricultură performantă’, a adăugat prefectul.
