Asociaţia pentru Cultura şi Civilizaţia Vinului ‘Millésime’ a anunţat, marţi, un proiect de cercetare care va fi derulat împreună cu Universitatea din Oradea pentru promovarea culturii şi civilizaţiei vinului românesc, precum şi pentru educarea consumatorilor.
Proiectul intitulat ‘Civilizaţia şi cultura vinului în mediu universitar’ va fi lansat în cadrul ediţiei a cincea a Salonului vinurilor ‘Millésime’, care se va derula 9 -11 iunie, în Cetatea Oradea.
‘Recunoaşterea internaţională a vinului nostru, românesc, a depăşit cu mult calitatea consumatorilor. Avem nevoie de consumatori avizaţi, educaţi, formatori de opinie, influenceri şi poate chiar şi mentori. Asta ne lipseşte nouă, în ţară: mentori. Trebuie să schimbăm atitudinea faţă de vinul românesc, iar mediul universitar ne oferă oportunitatea unor oameni care înţeleg şi ştiu să aprecieze. Bihorul este singurul judeţ cu 9 concursuri de vin din România şi din Europa. Şi asta se vede în evoluţie. De 20 de ani ne străduim să educăm şi să punem în valoare producătorii. Ei fac deja calitate. Dar avem nevoie şi de consumatori de acelaşi nivel ca să valorificăm această calitate’, a declarat preşedintele Asociaţiei Millesime, conf univ dr Dorin Popa marţi, într-o conferinţă de presă.
El a adăugat că vinul din România este unul dintre cele mai preţuite produse, cu identitate naţională, şi a cărui calitate este recunoscută internaţional la toate concursurile de gen.
‘La cel mai recent, de la Bruxelles, 25 de medalii de aur. Şi alte şi alte exemple. Avem deja producători din Bihor cu rezultate excelente. Cel mai bun Roze din România, pentru producători medii şi mici din România, a fost câştigat de Crama Corbuţ la Concursul ‘Poveşti cu vinuri româneşti’, locul I la nivel naţional’, a afirmat Popa. Din cele 24 de crame prezente în salon, două sunt din Bihor, respectiv Cramele Corbuţ şi Darabonţ.
Potrivit acestuia, salonul care se va desfăşura în weekend va reprezenta şi o ocazie pentru studenţi de a se familiariza cu lumea producătorilor de vinuri din ţară şi de a le cunoaşte, prin degustare şi… scris. Fiecare va primi la intrare un borderou pentru a-şi însemna notiţele.
În cadrul proiectului de cercetare, care va fi demarat pe 1 octombrie, se va realiza, în primele trei luni, un studiu la nivelul tuturor celor 15 facultăţi, printr-o serie de chestionare, pentru a cunoaşte nivelul de informare a studenţilor. Până la sfârşitul anului universitar (luna mai), vor urma mai multe conferinţe pe această temă, se vor tipări chiar şi două cărţi de specialitate – una dedicată introducerii în cultura şi civilizaţia vinului şi o alta gen curs privind relaţia senzorială cu vinul şi implicarea lui în afaceri.
‘Vrem ca în Universitatea din Oradea să înfiinţăm primul Club universitar Millésime, pentru că relaţia cu vinul nu este una pasageră. Se spune că, aici, în relaţia ta cu vinul, nu trebuie să te opreşti la prima iubire. Poţi să ai în fiecare zi câte o relaţie fără să fii ilegal sau imoral. Doar excesul creează probleme’, a punctat organizatorul.
Potrivit acestuia, există discuţii pentru a replica acest proiect de cercetare şi în alte centre universitare din ţară, mai cu seamă la facultăţile cu specific de industrie alimentară.
În cadrul Salonului Millesime se va organiza, în premieră, şi o expoziţie tematică de artă naivă ‘de origine controlată’ având ca subiect strugurele, de la viţa-de-vie până la degustare, sub titlul ‘Vin’ la cultură’.
Preşedintele Asociaţiei de Artă Naivă din România, orădeanul Mircea Stroe a precizat că la solicitarea lui au răspuns, cu entuziasm, mai mulţi artişti din ţară, spaţiul salonului oferind însă loc doar pentru 20 de lucrări ce vor fi puse în vânzare, în cele trei zile ale salonului. Se vor putea admira lucrările a trei artişti din Iaşi, Caraş-Severin şi Vaslui.
‘Doresc să vă spun că un sfert din lucrări sunt deja rezervate. Eu sunt foarte bucuros că am găsit o cale de a uni două lucruri foarte frumoase şi plăcute: arta şi vinul’, a punctat Mircea Stroe.
Programul complet al evenimentului se găseşte pe site-ul salonul.millesime.ro. AGERPRES / (A – autor: Eugenia Paşca, editor: Marius Frăţilă)
