Preluarea costurilor de funcţionare a creşelor de la administraţiile locale de către Guvern este prima iniţiativă legislativă depusă de UDMR în cadrul Programului ‘Împreună pentru familie’, pe care reprezentanţii Uniunii doresc să-l pună în practică în intervalul 2021 – 2024, a declarat miercuri deputatul UDMR Biro Rozalia, preşedinte al Organizaţiei de femei UDMR.
‘Construirea de creşe a demarat deja. Aici se încadrează măsurile luate de ministrul Cseke (ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, n.r.), fiind începute lucrările la peste 1.300 de creşe în ţară din totalul celor 3.000 de creşe. Este în curs de depunere proiectul legislativ pentru asigurarea alocaţiei de copil pentru cei care au grijă de copii, bunici sau persoane adulte care nu au loc de muncă. Iar proiectul privind preluarea cheltuielilor de funcţionare a creşelor de către stat este depus. Sunt câteva în proces legislativ şi vom depune proiecte, dar, ca finalitate, depind de voinţa majorităţii parlamentare. Sperăm însă, fiind la guvernare, ca nu noi, parlamentarii, să depunem iniţiative legislative, ci, la rândul său, Guvernul să vină cu anumite măsuri şi care pot fi puse în practică prin hotărâre de guvern’, a declarat, în conferinţă de presă, Biro Rozalia.
Programul ‘Împreună pentru familie’ este o propunere a UDMR prin care se urmăreşte o regândire a sistemului de susţinere a familiei, realizată, încă din anul 2019, prin contribuţia consistentă a Organizaţiei de femei a Uniunii, condusă de Biro Rozalia.
‘Prin programul nostru dorim să conştientizăm, pe de o parte, pericolul demografic, populaţia în scădere accentuată şi să contribuim la construirea acelei reţele de servicii, atât prin politici familiale cât şi prin activităţi comunitare, care au menirea ca familiile să se simtă în mai mare siguranţă, să putem ajuta mamele, să oferim servicii corespunzătoare tinerilor căsătoriţi. Toate acestea ca să avem familii echilibrate, în care copiii să poată creşte în armonie, dar şi pentru o comunitate puternică,’ a spus Biro Rozalia.
La congresul UDMR din 17 septembrie s-a prezentat un pachet de propuneri pentru elaborarea politicilor familiale cu menirea de a schimba evoluţiile demografice îngrijorătoare. O parte din propuneri se vor concretiza până la sfârşitul acestui an în propuneri legislative, care ar putea deveni legi, de la începutul anului viitor.
În primul rând, a detaliat Biro, toţi membrii familiei care contribuie la îngrijirea şi creşterea copiilor vor trebui să beneficieze de indemnizaţie pentru copil, dar care ar urma să fie crescută ca valoare pentru al doilea sau al treilea copil. UDMR mai vizează şi extinderea duratei concediului pentru creşterea copiilor şi a concediilor suplimentare.
O altă măsură din program se referă la introducerea unor forme de sprijin în afara celor existente care să motiveze părinţii să ducă o viaţă activă, să practice o profesie cu normă întreagă, în mod flexibil. Ca servicii directe, de specialitate, statul ar trebui să investească în dezvoltarea unei reţele de asistenţi medicali neonatologi, pentru extinderea reţelei de asistenţi pentru îngrijire familială, pentru dezvoltarea reţelei medicilor de familie şi a pediatrilor. Pentru o viaţă activă, UDMR propune utilizarea unor tichete subvenţionate pentru sport, activităţi educative şi culturale (cursuri de dans, abonamente la teatru etc).
O atenţie sporită solicită şi au nevoie familiile numeroase, a precizat Biro, prin implicarea administraţiilor locale care ar putea să reducă pentru acestea impozitele şi taxele pe imobile şi vehicule, prin acordarea trusoului nou-născutului, prin alocarea de terenuri pentru tinerii căsătoriţi, prin facilităţi de parcare, folosirea bazelor sportive, în transportul local sau vouchere de vacanţă.
A patra direcţie a programului este focusarea pe familiile formate din mai multe generaţii, alocaţiile pentru copii urmând să fie acordate şi bunicilor sau altor persoane din familie care au în grijă copii.
Sprijinul pentru construirea unor cariere profesionale simultan cu creşterea copiilor este o altă direcţie a programului. Respectiv, program de lucru flexibil, telemunca, educaţie online, prin măsuri specifice precum subvenţie pentru serviciile de internet, reducerea cheltuielilor de întreţinere şi preţului la echipamente IT etc.
Nu în cele din urmă, UDMR propune ca statul să sprijine achiziţionarea de locuinţe pentru familii tinere (prin scheme de împrumuturi preferenţiale) şi construirea de creşe.
‘Aceste politici familiale, aşa cum vedem în alte ţări europene, ar contribui la stoparea declinului demografic şi lent, la o eventuală creştere a sporului natural. Spor care, în 2020, este de minus 120.300 de persoane’, a declarat Biro.
Datele statistice arată că, în ultimii 50 de ani, în România, numărul căsătoriilor s-a înjumătăţit, de la 8 la mia de locuitori în anul 1964, la 4,3 căsătorii la mie, în 2019. Populaţia României, de 19.328.000 de cetăţeni, în 2020, ar urma să scadă, peste o jumătate secol, cu patru sau chiar şase milioane de persoane. Rata divorţurilor este de asemenea, foarte mare, în 2019 fiind de 1,8 divorţuri la mia de locuitori. (În Luxembourg şi Lituania se înregistrează cele mai multe divorţuri, 3,1 la mie.)
La nivelul UE, există ţări în care se constată o creştere a căsătoriilor, precum în Cipru, cu 8,9 căsătorii la o mie de locuitori, Lituania, cu 7, Ungaria cu 6,7 la mie. În scădere sunt Italia, cu 3,1 căsătorii la mie şi Portugalia, cu 3,2.
Un aspect periculos, din punct de vedere al instituţiei familiei, este faptul că sunt ţări în Europa în care numărul naşterilor în afara căsătoriei este mai mare decât al celor din cadrul familiilor căsătorite. De exemplu, Franţa, Bulgaria, Suedia, Slovacia.
O altă tendinţă care merită mai multă atenţie, mai cu seamă în România, este problema mamelor cu vârsta sub 15 ani. În 2020, în UE s-au născut astfel 1794 de copii, din care 40%, respectiv 749, în ţara noastră.
În calitate de viceprimar al municipiului Oradea, Biro Rozalia a demarat, pentru prima dată în ţară, în anul 2009, un program de iniţiere în înot pentru elevii de clasa a doua din oraş, plătit pe jumătate din bugetul local şi continuat timp de cinci ani. De asemenea, tot ea a început un program de screening al sănătăţii copiilor şcolari, în premieră naţională, pentru toţi copiii de clasa întâi şi a cincea din oraş, fiind efectuate cinci teste diferite (ochi, urechi, dinţi, sânge şi coprologic). A fost derulat timp de trei ani. În 2021, acest proiect de screening va fi din nou pus pe masa consilierilor municipali spre votare.
