Priorităţile UDMR până în 2030 şi Problematica romilor sunt două documente importante adoptate de Congresul Uniunii desfăşurat la sfârşitul săptămânii trecute la Timişoara, a declarat, marţi, deputatul Biró Rozália, preşedinte al Organizaţiei de femei a UDMR.
Ea a subliniat, într-o conferinţă de presă susţinută la Oradea, că politica UDMR continuă şi în următorii patru ani pe aceleaşi principii stabilite de la începuturile formaţiunii.
‘Politica UDMR se bazează pe principii care au fost enunţate acum 33 de ani şi, practic, pe care le continuăm şi în prezent: ne focusăm pe descentralizare, pe dezvoltarea comunităţilor, localităţilor, pe acordarea unei autonomii cât mai mari de decizie la nivel local, ne focusăm pe întărirea şi îmbunătăţirea educaţiei, a culturii şi în ce priveşte protecţia mediului, administraţia publică şi aşa mai departe, avem marile reforme ce se desfăşoară pe baza proiectelor cofinanţate de Uniunea Europeană,’ a declarat Biro Rozalia.
Ea a afirmat că realegerea lui Kelemen Hunor ca preşedinte al UDMR, pentru al patrulea mandat de patru ani, este ‘un câştig important’, pentru că este ‘expresia clară a congresului de a continua pe acea linie pe care UDMR-ul acum se mişcă’.
‘Am votat pentru continuitate. Pornind de la cei doi ani de guvernare şi mandatele anterioare, se doreşte să continuăm această activitate, pentru a guverna pentru comunitate. Având în vedere că investiţiile şi lucrările începute în cadrul acestei coaliţii necesită o continuare şi o diversificare, considerăm enorm de important cele două obiective majore formulate şi adoptate la acest congres’, a menţionat Biró Rozália.
Primul document indicat de aceasta cuprinde priorităţile UDMR pentru perioada 2023-2030, pe zece capitole mari: educaţie; politici sociale; tineret şi sport; politica externă; dezvoltarea economică şi turismul; agricultura; sănătate; administraţie publică şi dezvoltare rurală; protecţia mediului; cultură.
Al doilea document adoptat de congres se referă la afirmarea socială a romilor, mai cu seamă a celor care vorbesc limba maghiară. UDMR preconizează înfiinţarea unui grup de lucru alcătuit din reprezentanţi UDMR, ai comunităţii rome din administraţiile locale şi judeţene, ai Bisericilor maghiare şi cu structuri profesionale din societatea civilă dedicate. Grupul de lucru va avea menirea de a inventaria situaţia actuală a comunităţii rome şi de a elabora planul de acţiune prin care persoanele din această etnie să poată să îşi păstreze identitatea culturală, dar şi să participe cu drepturi egale în toate procesele societăţii româneşti.
‘Acest document evidenţiază poziţia UDMR şi solidaritatea noastră totală în ce priveşte asigurarea de drepturi egale romilor care vorbesc limba maghiară în activităţile societăţii. Nu suntem nici pe departe o societate inclusivă. Chiar dacă enunţăm importanţa ei. Datorită nevoii sau dorinţelor lor de a-şi păstra identitatea culturală, considerăm că trebuie să elaborăm un plan de acţiune care să vină în sprijinul acestei comunităţi. Nu asimilarea este drumul potrivit, ci păstrarea identităţii lor culturale. Iar cea mai mare problemă a lor este abandonul şcolar, undeva la 69% din cei care încep clasa I’, a mai subliniat parlamentarul UDMR Bihor. AGERPRES / (A – autor: Eugenia Paşca, editor: Marius Frăţilă)
