Oradea, 30 iun /Agerpres / – Deputatul UDMR Bihor, Biro Rozalia, preşedinte al Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor, a declarat vineri, la Oradea, că subiectul extinderii Uniunii Europene a suscitat un interes aparte la reuniunea interparlamentară desfăşurată la Bruxelles în această săptămână.
‘Majoritatea ţărilor membre, pe dimensiunea parlamentară, sunt de părere că Uniunea Europeană trebuie lărgită, cu acele ţări cu statut de candidat în diferite faze de negociere. Nu putem vorbi despre perspective de încă 10 – 15 ani, deoarece în situaţia geopolitică în schimbare de la o zi la alta, sprijinul acordat acestor ţări trebuie să fie foarte clar şi punctual. Modul de a ajunge la acest fapt este privit diferit de unele state. Croaţia, de exemplu, a propus ca, înainte de aderarea la UE, fiecare ţară candidată să devină mai întâi membru NATO, pentru siguranţă, o idee care trebuie discutată’, a afirmat Biro Rozalia.
Ea a arătat că la întâlnirea din 27 iunie au participat delegaţii din 25 state membre, pentru a dezbate extinderea Uniunii Europene – costurile, riscurile şi avantajele aderării, dar şi pentru a se face cunoscute opiniile sau propunerile statelor membre privind acest proces. Discuţiile s-au referit la situaţia actuală a statelor-candidate: Albania, Republica Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Turcia, Ucraina, Moldova şi Bosnia-Herţegovina.
Conform Rozaliei Biro, cea mai clară poziţie a fost exprimată de reprezentantul Franţei, care consideră că războiul asupra Ucrainei înseamnă o etapă nouă în Europa şi care necesită o stabilitate mai mare pentru instituţii, capacitate mai mare de comunicare a acestora, un dialog mai accentuat.
‘Având în vedere că necesitatea geopolitică este foarte clară, trebuie să reinventăm, a fost expresia folosită de francezi, să reinventăm procesul de lărgire şi să găsim noi metode şi mijloace de a lărgi Uniunea Europeană’, a relatat deputatul UDMR.
Cehia este de părere, a continuat Biro, că ţările candidate nu au făcut suficiente reforme pentru a fi acceptate şi că procesul tehnic trebuie schimbat cu unul politic. Germania a avansat ipoteza unor pachete diferite de condiţii pentru aderarea la UE, respectiv un pachet pentru ţări în faze înaintate sau alte pachete de condiţii pentru ţări ‘mai departe’ de a îndeplini condiţiile aderării. Portugalia a solicitat mecanisme noi pentru a permite aderarea cât mai urgentă a ţărilor candidate, iar Polonia a menţionat fenomenul migraţiei ucrainene şi necesitatea de a include Balcanii de Vest în Uniune.
Potrivit Rozaliei Biro, România este pentru un proces de lărgire dinamică, cu acţiuni concrete.
‘Uniunea Europeană trebuie să dovedească că este actorul care are instrumente de succes suficiente pentru a stimula transformările democratice în această regiune. Practic, noi trebuie să găsim, într-un timp relativ scurt, în interiorul UE, modalităţi prin care putem să promovăm valorile UE în ţările respective’, a spus preşedintele Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor.
Ea a afirmat că este esenţial dialogul pe două paliere: conlucrarea între parlamentari, în cadrul grupurilor de prietenie, în grupurile permanente de politică externă, de integrare europeană, juridică ş.a., pe teme concrete (pentru a împărtăşi practici şi planuri de acţiune pe termene scurte privind descentralizarea, statul de drept, etc), precum şi folosirea oportunităţilor oferite de structurile regionale cum ar fi Iniţiativa Central-Europeană, cu state membre şi nemembre, unde există comisii de specialitate, cea economică fiind prezidată de Biro Rozalia.
‘Noi ajutăm prin expertiză, prin sfaturi, suport financiar prin proiecte la ICE. Este un suport pe care putem construi strategii comune, pe care să le susţinem în parlamente, să devină poziţii ale parlamentului respectiv şi partea teoretică pe care guvernul trebuie să o pună în practică. Toate pentru a ajunge la nivelul de a fi acceptate în UE. Foarte des, când ne întâlnim cu reprezentanţi ai ţărilor candidate, ni se spune că o generaţie întreagă a crescut cu promisiunea Uniunii Europene de a face parte din Uniune’, a spus Biro Rozalia.
Pentru a ilustra cât de largi sunt termenele în acest proces de aderare, deputatul UDMR Bihor a menţionat că Albania a obţinut statutul de stat candidat în iunie 2014, iar decizia politică de deschidere a negocierilor de aderare a început în martie 2020, în acelaşi timp cu cea pentru Macedonia de Nord, care a candidat în decembrie 2005.
În ce priveşte Republica Moldova, Consiliul European a decis în 23 iunie 2022 să îi acorde statutul de stat candidat, ca şi pentru Ucraina şi a reconfirmat perspectiva europeană pentru Georgia.
‘În februarie 2023, Comisia Europeană a publicat rapoarte analitice privind alinierea Moldovei, Ucrainei şi Georgiei la aquis-ul comunitar şi pe baza acestuia, în anul curent, probabil că la sfârşitul lunii iunie sau iulie, se va face o prezentare orală a progreselor realizate de cele trei ţări, adică Moldova, Ucraina şi Georgia’, a mai menţionat deputatul Biro Rozalia. AGERPRES / (A- autor: Eugenia Paşca, editor: Marius Frăţilă)
