reşedinta Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor, Biro Rozalia (UDMR) a declarat joi, după participarea cu o zi în urmă la o întâlnire în cadrul Conferinţei privind viitorul Europei, că trebuie create mecanisme de feed-back în dialogul lărgit, dezvoltat cu cetăţenii europeni, propunând ‘un profil de ţară’ cu propunerile venite din partea cetăţenilor.
‘Această platformă creată – https://futureu.europa.eu – consider că este binevenită, dar este un canal unidirecţional de comunicare, iar feed-back-ul vine cândva, cumva, dar fără să ştim cum funcţionează mecanismul. La aceasta trebuie să adăugăm şi direcţia inversă şi anume feed-back asupra propunerilor făcute de cetăţeni. Experienţa de până acum arată că doar 5 – 10% din cetăţenii europeni sau din actorii sociali din UE au voinţa şi dorinţa concretizată prin propuneri. Nu este un procent reprezentativ, motiv pentru care consider că acest dialog trebuie dezvoltat’, a afirmat în conferinţă de presă Biro Rozalia.
Deputata UDMR a participat miercuri la o întâlnire cu reprezentanţi ai parlamentelor naţionale privind propunerile şi discuţiile lansate până în prezent în cadrul Conferinţei privind viitorul Europei.
Având în vedere că există o diversitate incredibil de mare de propuneri pe platforma dedicată pe cele nouă teme mari principale stabilite, Biro Rozalia a propus, în conferinţa internaţională, o modalitate de a alcătui ‘un profil de ţară’ pornind de la dialoguri locale, regionale, până la nivel naţional.
‘De la cluburi de discuţii pentru viitorul Europei, până la conferinţe regionale de dezbateri şi naţionale, urmând o centralizare la nivel naţional a propunerilor şi problemelor dezbătute. Practic, ne asigură un profil de ţară, cu care mergem şi dezbatem problemele specifice la nivel european. Iar aceste dezbateri la nivel european să se facă doar semestrial sau anual. În timp ce dialogul local, regional, naţional trebuie să aibă un caracter permanent. Astfel cred că am putea să asigurăm un glas mai puternic al statelor membre, respectând specificul setului de probleme ale statului respectiv. Este enorm de important să se audă priorităţile specifice la nivel de regiune ale cetăţenilor’, a subliniat Biro.
La întâlnirea internaţională de miercuri au fost abordate, potrivit deputatei, trei teme principale: întărirea democraţiei europene, priorităţile politicii europene şi evaluarea necesităţii introducerii unui mecanism european de dialog permanent cu cetăţenii.
La prima temă, s-a discutat, de exemplu, despre faptul că liderii structurilor decizionale ale UE – Parlamentul European, Comisia Europeană – ar trebui să fie aleşi, şi nu numiţi, aşa cum se procedează în prezent, alte propuneri s-au referit la regândirea procesului de alegere a membrilor din PE, precum şi foarte multe propuneri pentru întărirea democraţiei solicitate de cetăţeni. S-a mai discutat despre nevoia de a avea un glas unanim privind politica externă a UE, de a finanţa Frontex, de a avea un dialog mai accentuat între statele membre în ce priveşte politica externă şi de apărare a UE.
‘Concluziile discuţiilor de la întâlnirea de ieri sunt acestea: avem nevoie de mai multă democraţie şi trebuie să găsim acele mijloace care asigură mai multă democraţie în cadrul UE, avem nevoie de un glas comun în ce priveşte politica externă a UE şi avem nevoie de lărgirea, continuarea şi dezvoltarea dialogului cu cetăţenii Uniunii Europene’, a menţionat Biro.
Conferinţa privind viitorul Europei se conturează pe nouă teme principale, domenii în care cetăţenii îşi pot afirma opiniile, propunerile, pot organiza evenimente diverse.
Conform datelor expuse de Biro Rozalia, participarea cetăţenilor români în cadrul Conferinţei privind viitorul Europei se reflectă până acum în 179 de evenimente organizate la nivel naţional, din care 41 pe tema Mediu şi schimbări climatice, alte 9 în Sănătate, 19 în domeniul Economie, justiţie socială, locuri de muncă, 7 în domeniul Uniunea Europeană în lume, 7 – Valori şi drepturi, Statul de drept. Securitate, 23 în domeniul Transformare digitală, 20 de evenimente în Democraţie europeană şi 35 în Educaţie. În cadrul fiecărui eveniment se elaborează propuneri ce se postează pe platforma digitală şi care vor fi analizate în grupurile de lucru ale Conferinţei privind viitorul Europei.
