Deputatul UDMR Biro Rozalia, preşedintele Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor, a declarat joi, într-o conferinţă de presă la Oradea, că este important că s-a încheiat Conferinţa privind viitorul Europei, prin selectarea a 49 de propuneri, pe 9 domenii, însă structurile UE trebuie să elaboreze şi un mecanism permanent de dialog cu cetăţenii UE.
Ea a arătat că prioritare pentru aplicare sunt acele măsuri, cuprinse în cele 49 de propuneri selectate, care vor duce la o securitate mai mare, pace şi bunăstare pentru cetăţenii UE, prin stabilizarea economiei.
Preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor a menţionat că deşi acest prim dialog dintre structurile de conducere ale UE şi cetăţenii europeni reprezintă un exerciţiu important de democraţie participativă, nu se poate vorbi totuşi de implicarea unei voci a majorităţii oamenilor din UE.
Potrivit acesteia, conform statisticilor recente, au apărut în jur de 18.000 de idei noi privind viitorul Europei, au participat circa 700.000 de oameni în evenimentele dedicate şi circa 53.000 de cetăţeni europeni şi-au postat opinia, propunerea, pe platforma digitală a conferinţei.
‘Sunt cifre care înseamnă într-adevăr o voce a cetăţenilor, dar trebuie să conştientizăm că nu vorbim despre o voce a majorităţii cetăţenilor UE. Trebuie subliniat, din punctul meu de vedere (…) Vocea cetăţeanului ajunge astfel în structurile UE, dar trebuie să se continue dialogul, să mărească aria dialogului pe aceste propuneri care s-au concretizat şi în măsura în care se stabileşte cu toţi actorii implicaţi că este necesară o astfel de schimbare, atunci într-adevăr să dea curs şi să pună în practică aceste schimbări’, a afirmat Biro Rozalia.
Ea a arătat că una din aceste propuneri, cu numărul 48, în domeniul Cultură, cuprinde, în versiunea finală, trei recomandări din partea UDMR, pentru protecţia minorităţilor naţionale, a limbilor şi culturii lor. Deputatul UDMR Bihor a amintit, în context, iniţiativa cetăţenească Minority SafePack, depusă de UDMR, pentru protejarea minorităţilor, şi care deşi a fost semnată de 1.223.422 de cetăţeni, ‘stă pe masa Comisiei Europene’.
‘Dacă vrem ca într-adevăr iniţiativa celor trei instituţii ale UE să fie credibilă, atunci trebuie să fie credibilă pentru toate iniţiativele cetăţeneşti. Nu numai pentru acele propuneri făcute sub egida Conferinţei privind viitorul Europei, ci şi a altora, care sunt reprezentative pentru Uniunea Europeană’, a adăugat parlamentarul UDMR.
Potrivit acesteia, pentru cele 49 de propuneri, atât Parlamentul European, cât şi Consiliul Europei, vor stabili, în viitorul apropiat, paşii de urmat pentru a începe procedurile de concretizate ale acestora în strategii şi planuri de acţiune.
‘Se vorbeşte despre necesitatea ca Parlamentul European, respectiv Consiliul European, să-şi dea consimţământul, adică votul – se votează prin majoritate simplă, ca să se deschidă procedura de renegociere a tratatelor. În cazul când va exista majoritate simplă, în ambele, Comisia Europeană va începe demersurile. Vreau să subliniez faptul că scopul Conferinţei privind viitorul Europei nu a fost niciodată modificarea tratatelor. În al doilea rând, trebuie conştientizat faptul că cele 49 de propuneri, în forma aceasta, reprezintă mai mult dorinţa unui anumit număr de cetăţeni europeni, decât nişte proceduri sau mecanisme prin care se pot realiza. Va trebui analizată fiecare propunere în detaliu, ce ne permite actualmente Uniunea Europeană să punem în practică, politic, economic şi social’, a subliniat Biro Rozalia.
Ea a mai arătat că în toamna acestui an se va organiza la nivel european şi un eveniment de feed-back, în care se va informa despre demersurile făcute pentru concretizarea celor 49 de propuneri. AGERPRES / (A – autor: Eugenia Paşca, editor: Marius Frăţilă)
