Biro Rozalia (UDMR):Abordare foarte hotărâtă pentru integrarea ţărilor din Balcanii de Vest la şedinţa AFET

Preşedintele Comisiei de Politică Externă din Camera Deputaţilor, Biro Rozalia, a declarat, joi, că promisiunile făcute miercuri la şedinţa AFET privind ţările din Balcanii de Vest sunt un punct de plecare pentru o negociere mult mai accentuată pentru integrarea lor. ‘Angajamentele la care s-a referit acum domnul comisar pentru lărgire şi vecinătate, Olivér Várhelyi, respectiv preşedintele Comisiei de politică externă a PE, David McAllister, sunt o cotitură, un punct de plecare pentru o negociere mult mai accentuată. Părerea mea este că, având în vedere toţi anii aceştia, în care s-au stabilit mereu noi criterii pentru aceste ţări, această abordare privind aderarea ţărilor din Balcanii de Vest la Uniunea Europeană ce s-a făcut ieri (miercuri n.r.) a fost una foarte hotărâtă comparativ cu cele care au existat până în momentul de faţă’, a declarat, într-o conferinţă de presă, deputatul. Miercuri a avut loc la Parlamentul European (PE) şedinţa Comisiei de politică externă a PE (AFET), cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la Acordul de la Dayton, acord care a pus capăt unui război devastator din inima Europei. Din perspectiva europeană, Balcanii de Vest sunt împărţiţi în trei grupuri: două grupuri care se află deja în proces de integrare (Albania şi Macedonia de Nord, invitate să lanseze negocierile şi care discută pe marginea cadrului de aderare) şi Bosnia-Herţegovina şi Kosovo (în proces de preaderare). Regiunea, de interes strategic major, prezintă două provocări mai importante: normalizarea dialogului între Serbia şi Kosovo, respectiv situaţia din Bosnia-Herţegovina. ‘Accelerarea integrării Balcanilor de Vest în UE a fost o prioritate clară a UE şi mai ales a acestei Comisii şi considerăm că această regiune are o importanţă crucială pentru stabilitatea, securitatea şi libertatea Europei. Este sarcina noastră să vă ajutăm să depăşiţi dificultăţile care încă persistă’, a declarat Olivér Várhelyi, citat de Biro Rozalia, comisarul asumându-şi responsabilitatea ‘de a face tot ce este posibil pentru a urgenta procesul de aderare’. Potrivit comisarului pentru extindere, Bosnia-Herţegovina au făcut, în 2016, cererea de a se ralia la UE. Ca şi alte ţări candidate dinaintea sa, Bosnia-Herţegovina va trebui să-şi modifice Constituţia astfel încât aceasta să respecte calitatea de membru al Uniunii. În Avizul din 2019, Comisia a identificat 14 priorităţi cheie pe care trebuie să le îndeplinească pentru a deschide, realmente, procesul de aderare. ‘Lucrăm pe marginea acestor priorităţi şi mă angajez personal pentru ca Bosnia-Herţegovina să devină ţară candidată cât mai repede cu putinţă. Cooperarea regională şi relaţiile de bună vecinătate sunt esenţiale pentru ca întreaga regiune să se înscrie pe calea către UE. Pentru Kosovo asta înseamnă angajament la dialog pentru a ajunge la Acordul de normalizare. Reînnoirea acestui proces, precum şi convergenţa economică între Balcanii de Vest şi UE reprezintă celălalt instrument prin care putem accelera procesul de integrare europeană a întregii regiuni’, a afirmat comisarul Várhelyi. Pentru a diminua lacunele socio-economice adânci între Balcanii de Vest şi UE, înaltul reprezentant pentru politică externă, Josep Borrell, a menţionat Planul economic de investiţii pentru Balcanii de Vest prin care se alocă 9 milioane de euro în granturi şi investiţii suplimentare de cel puţin 20 de miliarde de euro care ar putea încuraja economia cu cel puţin 3%. Astfel încât în următorii 4-5 ani rezultatele vor deveni tangibile pentru cetăţenii din regiune. ‘Sunt semnale clare pentru pace şi stabilitate pe termen lung, dar atingerea acestor ambiţii se va face pe baza reformelor şi a angajamentelor asumate de ţările din Balcanii de Vest’, a subliniat comisarul pentru extindere, citat de deputatul Biro Rozalia.