Preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor, Biro Rozalia, a declarat vineri, după Conferinţa interparlamentară de nivel înalt ‘Migraţie şi azil în Europa’, că în noul Pact european pentru migraţie, ce se doreşte să fie finalizat în acest an, se propune un sistem european comun de returnare, o guvernanţă comună pentru migraţie şi o monitorizare sporită a migraţiei pe teren, dar şi introducerea unei proceduri integrate la frontieră. ‘În urma unor consultări largi făcute, într-un an şi jumătate, cu statele membre, Comisia Europeană vine cu un nou pact pentru migraţie care încearcă să asigure un oarecare echilibru şi care spune aşa: întărim graniţele externe, facem control la intrare în UE, facem distincţie – e prima dată când se spune asta – facem distincţie între cei care vin legal şi cei care vin ilegal, pe cei ilegali îi returnăm acasă şi în paralel, dezvoltăm relaţii de parteneriat cu ţările de origine, ca să le dezvoltăm infrastructura necesară pentru un nivel de trai mai bun. Sunt propuneri în al doilea pact făcut de UE, care mai urmează să fie discutat până în ianuarie, după care să fie aprobat’, a declarat, în conferinţă de presă, Biro Rozalia. Deputatul UDMR a prezentat mai multe propuneri ale participanţilor la Conferinţa interparlamentară de nivel înalt ‘Migraţie şi azil în Europa’, ce a avut loc joi online, citând din prezentările făcute de preşedintele PE, David Sassoli, preşedintele CE, Ursula von der Leyen şi comisarul european pe afaceri interne, Yiva Julia Johansson. ‘Comisia şi Parlamentul European doresc introducerea unei proceduri integrate la frontieră, care include pentru prima dată o verificare premergătoare intrării, care presupune stabilirea identităţii tuturor persoanelor care trec fără permisiune frontierele externe ale uniunii sau care au fost debarcate în urma unor acţiuni de căutare şi salvare. Este prima dată când apare într-un document obligativitatea acestei verificări, după ce pactul va fi aprobat, o măsură care trebuia să fie luată din primul moment. Această procedură mai presupune controale medicale şi de securitate, prelevare amprentelor digitale, înregistrarea în viitoarea bază de date Eurodac’, a precizat Biro Rozalia, citând din prezentarea făcută joi de preşedintele CE, Ursula von der Leyen. Preşedintele PE, David Sassoli, a menţionat, potrivit deputatei Biro, că noul pact pentru migraţie, propus, în septembrie, de CE, reprezintă o bază a negocierilor şi a prezentat principiile pe care legislativul le doreşte aplicate: un sistem european comun de returnare, o guvernanţă comună pentru migraţie şi o monitorizare sporită a migraţiei pe teren. ‘Noul pact are menirea de a stabili procedee îmbunătăţite şi mult mai rapide în ce priveşte problematicile apărute în azil şi referitor la migranţi şi propune un echilibru între principiul de împărţire a responsabilităţii şi de solidaritate. Se solicită o solidaritate accentuată a statelor membre, dar pe de altă parte se asigură flexibilitate în asumarea responsabilităţii. Adică nu se spune că sunt cote fixe de emigranţi, ci fiecare stat trebuie să depună eforturi pentru a soluţia problematica. De exemplu, de a finanţa apărarea graniţelor externe a UE, de a finanţa în ţara de origine infrastructură – şcoli, spitale etc., prin care în mod indirect să descrească numărul de migranţi’, a spus David Sassoli. Preşedintele CE, Ursula von der Leyen, a subliniat să doreşte în UE migraţie legală, pentru care se va crea cadrul legislativ care asigură primirea migranţilor care sosesc în mod legal în UE şi se va dezvolta un cadru legislativ ce asigură returnarea rapidă în ţara de origine a celor care vin pe căi ilegale. De asemenea, CE va prezenta, în curând, un plan de acţiune, integrare şi incluziune pentru perioada 2021-2027, care să mulţumească majoritatea ţărilor europene. Ursula von der Leyen a mai afirmat că se vor aprofunda parteneriatele externe cu ţările de origine pentru a găsi acele metode şi mijloace prin care să se asigure dezvoltarea acestor ţări, respectiv creşterea nivelului de trai, factori necesari pentru reducerea migraţiei. Comisarul pentru afaceri interne Yiva Johansson a vorbit despre cele trei milioane de persoane care au intrat legal în UE, în timp ce 1,5 milioane de persoane au părăsit legal UE în 2019, iar din totalul celor intrate 700.000 au primit cetăţenie în UE. ‘Ea a zis foarte hotărât: să nu dramatizăm tot procesul. Este dramatic şi inacceptabil că zilnic mor oameni care încearcă să ajungă în UE. Este o problematică ce trebuie tratată distinct, mecanismul şi procedurile, planurile de acţiune a ţărilor membre pe care trebuie să le punem în practică pentru ca acest fenomen care are o latură ilegală foarte accentuată să se transforme într-una legală. Trebuie să conlucrăm foarte transparent, iar povara acestei migraţii să nu o ducă doar statele cu poziţie geografică în calea migranţilor’, a spus Biro Rozalia, citând-o pe Yiva Johansson. În cadrul videoconferinţei, primarul din Lesbos (Grecia) şi cel din Lampedusa (Italia) au criticat Uniunea Europeană care, de doi-trei ani, discută şi nu soluţionează practic nimic, în condiţiile în care sunt asaltaţi de migranţi cărora nu le pot oferi ajutor în lipsa susţinerii din partea UE. Noul Pact european pentru migraţie şi azil urmează să fie finalizat după alte două-trei forumuri internaţionale. În acest an, Parlamentul şi Consiliul European vor încheia negocierile pentru relocarea şi admisia umanitară şi Directiva privind Cartea Albă a UE, documente legate direct de acest nou Pact european de migraţie.