Bistriţa-Năsăud: Municipul reşedinţă se împrumută cu peste 25 milioane lei pentru a confinanţa proiectele europene

Consiliul Local Bistriţa a aprobat joi, în şedinţă ordinară, contractarea unui împrumut în valoare de peste 25 de milioane de lei, pentru a cofinanţa proiectele cu fonduri europene aflate în derulare. În urmă cu un an, consilierii locali au aprobat contractarea unui alt împrumut, în valoare de circa 9,5 milioane de lei, în acelaşi scop. Primarul Bistriţei, Ioan Turc, a explicat că acest împrumut este necesar, dar că şi-ar dori să poată accesa împrumuturi şi pentru alte investiţii, altele decât cele cu finanţare europeană. ‘Acest împrumut este necesar pentru cofinanţarea proiectelor aflate în derulare (…). Nu este mai puţin adevărat faptul că îmi doresc ca municipalitatea să poată contracta împrumuturi pentru dezvoltare şi altele decât corelative investiţiilor din fonduri europene. Nu împrumuturile reprezintă o problemă, ci destinaţia acestora. Împrumuturile pentru proiecte indezirabile reprezintă o povară pentru bugetul local. Împrumuturile pentru dezvoltare, care aduc beneficii comunităţii, reprezintă o oportunitate pentru primărie şi pentru Consiliul Local. Voi discuta cu colegii din Asociaţia Municipiilor din România pentru a susţine posibilitatea contractării de împrumuturi, şi altele decât cele pentru cofinanţări, pentru investiţii din fonduri europene’, a declarat Turc, în cadrul şedinţei ordinare. La această dată, municipiul Bistriţa are în derulare 20 de proiecte cu fonduri europene, în valoare totală de peste 311 milioane de lei, care au în vedere reabilitarea termică a unor blocuri, modernizarea şi extinderea reţelei de iluminat public, reabilitarea clădirilor unor unităţi de învăţământ, crearea de noi spaţii verzi şi parcuri, de piste pentru biciclişti, modernizarea mai multor străzi principale şi introducerea autobuzelor electrice în transportul public. În raportul anexat proiectului de hotărâre se arată că bugetul local nu poate susţine cheltuielile neeligibile aferente acestor proiecte şi că, odată contractat noul împrumut, gradul de îndatorare ar ajunge la 9,3%, faţă de limita de 30% prevăzută de Legea finanţelor publice locale.