Actualul context global, chiar dacă este complicat, este foarte oportun pentru a regândi modul în care este abordată problematica securităţii energetice şi a resurselor, susţine fostul ministru al Economiei şi actual ministru de Interne, Lucian Bode, în cadrul unui documentar al Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă privind resursele ca motor al dezvoltării şi ca factori de putere în istorie, prezentat joi seara la Zalău.
‘Problema resurselor energetice reprezintă tema cea mai fierbinte pe agenda discuţiilor la nivel internaţional. (…) Resursele energetice devin principalul element care defineşte atât echilibrul de putere, cât şi rivalităţile dintre diverşi actori. Dintre crizele actuale, criza energetică este, fără îndoială, cea mai importantă. Efectele ei le resimţim mult mai puternic, deoarece evoluţiile globale din ultimele decenii au determinat o creştere din ce în ce mai consistentă a cererii de resurse la nivel global, respectiv impactul crizei energetice este unui mediat şi pe orizontală, în mai multe sectoare şi în mai multe domenii. La toate acestea se adaugă evoluţiile mai recente, generate de agresiunea militară absurdă şi nejustificată a Federaţiei Ruse asupra Ucrainei. Situaţia actuală ne-a făcut să conştientizăm nu doar punctele forte ale construcţiei europene, ci şi vulnerabilităţile sale, cum ar fi dependenţa modelului economic de gazele furnizate de către Federaţia Rusă. Diversitatea scăzută a surselor sau lipsa unor centuri de siguranţă în aprovizionarea cu energie la nivel european s-au întors împotriva rezilienţei noastre. Ştim foarte bine, Europa a depins de resursele energetice din Rusia ani de zile. La fel de bine ştim că la nivel european au existat în ultimii ani angajamente pentru a reduce această dependenţă şi pentru a mări securitatea energetică europeană, însă acest lucru nu s-a întâmplat suficient de repede’, precizează Lucian Bode în documentarul menţionat.
Potrivit acestuia, România sprijină ferm obiectivul Uniunii Europene de a elimina cât mai curând posibil dependenţa energetică de Rusia, România având, în acest context, o situaţie privilegiată, fiind ţara din regiune cel mai puţin dependentă de energia rusească.
‘Suntem relativ la adăpost şi avem toate premisele să ne întărim rolul pe care-l jucăm pe plan regional în perioada următoare. Pentru aceasta, va trebui să creştem producţia din surse interne, să consolidăm infrastructura conexă pentru transportul şi depozitarea gazelor naturale şi să continuăm să acordăm asistenţă Ucrainei şi Republicii Moldova în ceea ce priveşte nevoile energetice şi de reducere a dependenţei acestor state’, a adăugat fostul ministru al Economiei.
Lucian Bode a precizat că pentru Europa, noua capacitate de aprovizionare cu gaz lichefiat va fi esenţială pentru substituirea celor peste 140-150 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe care Rusia le-a livrat, în medie, în Europa, în ultimii ani.
‘Actualul context global, chiar dacă este complicat, este foarte oportun pentru a regândi modul în care abordăm problematica securităţii energetice şi a resurselor. Trebuie spus că abordarea solidară, bazată pe principiul satisfacerii necesităţilor individuale, în detrimentul participării la eforturile comune, nu a avut efectul scontat şi nici nu a generat mai multă rezilienţă în faţa unor situaţii de criză, precum cea actuală’, a subliniat ministrul de Interne.
