România va transmite Comisiei Europene, în următoarele zile, solicitările de sprijin financiar legate de gestionarea situaţiei refugiaţilor din Ucraina, a informat, vineri, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode.
El a precizat, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria, că la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, organizat, joi, la Bruxelles, România a prezentat măsurile luate privind controlul la frontiera de stat, primirea solicitanţilor de azil, respectiv gestionarea situaţiilor de urgenţă, asistenţă umanitară şi protecţie civilă.
‘Am spus foarte clar că acest efort pe care România îl face nu poate fi susţinut fără a solicita sprijin prin intermediul mecanismelor financiare şi de sprijin ale Comisiei Europene. În perioada următoare, vorbesc de zile, vom transmite solicitările noastre, solicitările României, fundamentate, către Comisia Europeană’, a declarat Bode.
Potrivit ministrului, de la începerea războiului în Ucraina, peste 650.000 de persoane au fugit în statele membre UE învecinate.
‘În acest moment, pe teritoriul României sunt peste 58.000 de cetăţeni ucraineni. Miniştrii de Interne au agreat, cu unanimitate de voturi, aprobarea deciziei care declanşează aplicarea mecanismului prevăzut de Directiva de Protecţie Temporară din 2001. (…) Acest mecanism a fost dezvoltat în scopul gestionării eficiente a cazurilor persoanelor provenite din zonele de conflict direct, fără derularea unor proceduri individuale. Aşadar, s-a convenit acordarea statutului de protecţie temporară cetăţenilor ucraineni care solicită acest lucru şi foarte important, subliniez, foarte important, suplimentar cetăţenilor unor state terţe, care au locuit pe teritoriul Ucrainei şi care nu se pot repatria în condiţii de siguranţă. Statutul de protecţie temporară presupune, printre altele, acces la educaţie, asistenţă medicală, drept la muncă’, a explicat Lucian Bode.
Întrebat cum vor fi sprijiniţi cei care găzduiesc refugiaţi în casele proprii, în cazul în care aceştia vor fi nevoiţi sau vor alege să rămână mai multă vreme în România, ministrul a precizat: ‘Guvernul va veni cu reglementări legislative, cu acte normative pe care le va adopta în zilele următoare, pentru a clarifica exact cum recuperăm ceea ce România deja a cheltuit până în acest moment şi va cheltui şi de acum înainte prin mecanismele despre care vorbeam’.
‘Vom spune foarte clar ce se întâmplă după cele 72 de ore când sunt obligaţi să părăsească taberele temporare şi care sunt costurile pe care statul român şi le poate asuma pentru o perioadă şi pentru ce perioadă pentru un cetăţean ucrainean care alege să rămână România şi alege varianta de a rămâne într-o altă locaţie decât centrele de azil. Deci, prin reglementări legislative, în zilele următoare, vom spune exact costuri, cine se ocupă, perioadă şi condiţionalităţi, pentru că vom veni cu siguranţă şi cu anumite condiţionalităţi, încadrarea în câmpul muncii după o anumită perioadă şi aşa mai departe. Toate aceste lucruri vor fi adoptate în actele normative pe care Guvernul le ia în discuţie în zilele următoare’, a indicat Bode.
Potrivit acestuia, va fi aprobată o hotărâre de Guvern care va include costurile legate de gestionarea refugiaţilor din Ucraina şi apoi se vor solicita fonduri de la Comisia Europeană.
‘Categoric, da. Am anunţat acest lucru şi ieri. Am făcut şi un calcul preliminar, avem şi o hotărâre CNSU în discuţie şi în aprobare, iar această hotărâre CNSU o vom transpune, în primă fază, într-o hotărâre a Guvernului, unde vorbim despre costuri’, a adăugat Lucian Bode.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a menţionat că, în şedinţa de vineri a Task force-ului pentru Ucraina, premierul Nicolae Ciucă a cerut membrilor Cabinetului o evaluare a costurilor pe fiecare minister.
‘Premierul Nicolae Ciucă a cerut tuturor membrilor Cabinetului evaluarea fiecăror costuri, pentru că nu sunt doar costuri care ţin de Ministerul Afacerilor Interne, urmând ca, în cel mai scurt timp, România să prezinte deja instituţiilor europene primele solicitări de decontare. (…) De asemenea, pot să vă spun că premierul Nicolae Ciucă a cerut măsuri în comunicarea cu Comisia Europeană, ca mecanismele de decontare, la rândul lor, după ce România îşi va prezenta această listă, să fie accelerate, pentru că sunt cunoscute decalajele destul de mari care există între momentul în care statele membre fac solicitările de decontare şi până când sumele respective intră în conturile statelor respective’, a afirmat Cărbunaru.
