Ministrul Bogdan Aurescu participă, luni, la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, care are loc la Bruxelles, printre temele de discuţie fiind strategia UE de distribuire a vaccinurilor către state terţe, cazul Navalnîi, perspectivele de consolidare a relaţiilor transatlantice, evoluţiile recente din relaţia cu Turcia, zona Golfului, Hong-Kong, Venezuela, relaţia UE-Egipt şi altele. Ministrul Bogdan Aurescu va informa, totodată, colegii europeni despre evoluţiile privind înfiinţarea şi găzduirea de către România a Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC). Agenda reuniunii de la Bruxelles include o discuţie privind diplomaţia climatică şi energetică, precum şi un schimb informal de opinii cu ministrul japonez de externe Toshimitsu Motegi, organizat prin video-conferinţă, se precizează într-un comunicat de presă al MAE transmis duminică. Miniştrii europeni vor aborda, la un mic dejun informal, relaţiile UE – Marea Britanie în domeniile legate de politica externă şi de securitate, în condiţiile în care de la 1 ianuarie 2021 acest stat a părăsit UE. Despre strategia UE privind distribuirea vaccinurilor către state terţe, arată MAE, ministrul Bogdan Aurescu va reitera sprijinul României pentru crearea unui mecanism la nivelul Uniunii care să vină în întâmpinarea necesităţilor statelor din vecinătate în combaterea pandemiei de COVID-19. În cazul Navalnîi, ministrul român va arăta că arestarea liderului opoziţiei ruse confirmă înrăutăţirea generală a situaţiei drepturilor omului în Rusia şi îngrădirea spaţiului de acţiune a ONG-urilor. Oficialul român va susţine nevoia menţinerii unei abordări unitare, transparente şi coordonate în orice demers la nivelul UE de implicare în dialog cu autorităţile ruse. În ceea ce priveşte relaţiile transatlantice, ministrul Bogdan Aurescu va evidenţia importanţa vitală a relaţiei transatlantice, inclusiv prin prisma valorilor şi obiectivelor de securitate comune. Va accentua, în acest sens, importanţa unei implicări active şi substanţiale a Uniunii în revitalizarea dialogului UE-SUA, în conformitate cu Concluziile recente ale Consiliului European şi cu cele ale Consiliului Afaceri Externe. De asemenea, oficialul român va arăta că este necesar ca agenda ambiţioasă a Uniunii să conducă rapid la demararea unei noi etape în relaţia UE-SUA, bazată pe o coordonare aprofundată cu noua Administraţie de la Washington, subliniază MAE. La întrevederea cu ministrul japonez de Externe, Bogdan Aurescu va saluta angajamentul Japoniei pentru menţinerea stabilităţii şi prosperităţii regiunii indo-pacifice. Reamintind provocările actuale, oficialul român va propune o cooperare consolidată a UE cu Japonia, în sprijinul promovării unei ordini globale bazate pe reguli, respect pentru dreptul internaţional şi drepturile omului şi libertăţile fundamentale. Ministrul Bogdan Aurescu va susţine o abordare strategică a UE pentru regiunea Indo-Pacificului, inclusiv prin implicarea SUA şi a statelor cu viziuni similare din regiunea Asiei de Sud-Est. La dezbaterile privind diplomaţia climatică şi energetică, oficialul român va evidenţia că un rol activ al UE la nivel internaţional în domeniul schimbărilor climatice este esenţial în condiţiile în care Uniunea a dezvoltat unul dintre cele mai ambiţioase cadre de reglementare privind combaterea schimbărilor climatice. Referitor la iniţiativa României privind înfiinţarea şi găzduirea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC), anunţată cu prilejul celei mai recente reuniuni ministeriale a NATO, desfăşurată în perioada 1-2 decembrie 2020, ministrul Bogdan Aurescu va evidenţia că decizia României a avut la bază nevoia unei abordări integrate şi adaptate evoluţiilor pe termen lung în ceea ce priveşte rezilienţa, care reprezintă o componentă importantă a securităţii şi un factor important în protejarea democraţiei, adaugă MAE. România îşi propune ca, prin înfiinţarea şi funcţionarea E-ARC, să faciliteze conectarea actorilor relevanţi în domeniu şi crearea unei platforme de nivel internaţional, cu scopul de a identifica şi promova proiecte comune în domeniul cercetării şi implementării rezilienţei, inclusiv crearea de bune practici la nivelul UE şi NATO, dar şi în raport cu partenerii.