Bugetul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID) va fi mai mare, anul viitor, cu peste 22%, incluzând creditele bugetare şi pe cele de angajament, iar priorităţile pentru anul 2024 sunt reprezentate de cloudul guvernamental, digitalizarea administraţiei publice şi lansarea competiţiilor în domeniul cercetării şi al inovării, a declarat vineri, pentru AGERPRES, ministrul Bogdan Ivan.
‘Din punct de vedere al viziunii globale – atât credite de angajament, cât şi credite bugetare, suntem pe o creştere consistentă, grosso modo undeva la peste 22%. Ce este prioritate zero pentru mine este să asigurăm execuţia bugetară şi încă de la începutul lunii ianuarie să începem efectiv să dăm drumul la toate programele pe care le avem, atât în domeniul cercetării – şi acolo avem 10 proiecte mari, la cheie, la care se lucrează de dimineaţa până noaptea pentru a fi lansate în luna ianuarie, competiţii care nu au mai fost lansate până acum în România şi care sunt create pe modelul competiţiilor de cercetare şi inovare din Occident’, a afirmat ministrul.
El a adăugat că o altă prioritate extrem de importantă a ministerului în 2024 este cea legată de digitalizarea administraţiei publice din România.
‘Acolo avem cea mai importantă resursă şi cea mai mare pondere din bani europeni: cloudul guvernamental, pentru care am reuşit să deblocăm peste 90% din toate lucrurile care erau blocate, acum suntem în discuţii de fineţe cu cei din Comisia Europeană şi OUG pentru cloudul guvernamental va fi adoptată cel târziu la începutul anului viitor. Din punct de vedere operaţional şi practic, de la 2024 îmi doresc foarte mult să avem o singură aplicaţie a statului român, în care oamenii să poată interacţiona cu statul 24 de ore din 24, 7 zile din 7, în care să aibă documentele de identitate – permis, paşaport, buletin -, plus să poată să facă plăţi pentru toate serviciile publice pentru care astăzi de multe ori este trimis la un ghişeu’, a punctat Bogdan Ivan.
Oficialul MCID a menţionat şi că domeniul cercetării nu a atins încă 1% din PIB ca alocare bugetară, dar se fac demersuri pentru susţinerea parteneriatelor dintre institutele publice şi private, din România şi din Uniunea Europeană, şi pentru acordarea de facilităţi companiilor private care investesc în cercetare.
‘Inclusiv cercetarea are o creştere (bugetară – n.r.). Nu este cea pe care o dorim, şi anume să ajungem la 1% din PIB în această etapă doar din zona publică. Pe cercetare, viziunea mea este una foarte clară şi lucrez deja la reglementarea legislativă, împreună cu cei din zona privată, prin care să creăm facilitatea foarte clară prin care cei din privat să investească în cercetare, în parteneriate foarte directe. Săptămâna trecută am trecut un proiect de hotărâre de guvern prin care am extins posibilitatea de parteneriat direct între institutele MCID, institutele universităţilor, institutele private şi institute publice şi private din toată Uniunea Europeană, pe de o parte pe noi tehnologii – de la tehnologii quantum, blockchain, inteligenţa artificială, medicină personalizată, într-o formă în care să stimulăm zona asociativă între toate aceste entităţi şi să dăm nişte facilităţi foarte clare pentru acele companii private care investesc în cercetare’, a explicat Bogdan Ivan.
În ceea ce priveşte reforma institutelor de cercetare, ministrul spune că, în unele cazuri, acestea vor merge la universităţi sau vor trece în coordonarea altor ministere, cum ar fi Ministerul Agriculturii, iar altele vor fi comasate, scopul fiind optimizarea activităţii, pentru a exista o componentă reală de transfer tehnologic şi de aplicabilitate economică.
Ministrul Bogdan Ivan a participat vineri, la Bistriţa, la conferinţa de prezentare a strategiei de dezvoltare integrată a zonelor montane din România, proiect derulat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale împreună cu Banca Mondială. AGERPRES / (A – autor: Tina Dumitrescu, editor: Marius Frăţilă)
