Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a declarat, joi, că pachetul ‘complex’ de digitalizare şi reorganizare a ANAF urmează să fie finalizat, menţionând că obiectivul final este ‘un ANAF mai puternic în combaterea fenomenului de evaziune fiscală şi o colectare cât mai bună a veniturilor la bugetul de stat’.
‘Am avut discuţia în şedinţa de Guvern. Sunt două paliere de măsuri care se discută şi care fac parte din strategia aceasta de digitalizare şi de combatere a evaziunii fiscale. Prima şi cea mai mare prioritate o constituie deblocarea proiectului de digitalizare pe care îl are alocat Ministerul de Finanţe pentru ANAF, bugetul fiind de 100 de milioane de euro şi au fost cele două proiecte de ordonanţă de urgenţă discutate în primă lectură’, a afirmat Boloş, la Palatul Victoria, întrebat despre planul de digitalizare şi reformă a ANAF.
El a adăugat că va fi, de asemenea, un pachet de sisteme informatice care au în centru modulele de fraudă şi care privesc introducerea de la data de 1 ianuarie 2024 a facturii electronice.
‘De asemenea, va fi finalizarea contractului de furnizare a scannerelor şi, începând de anul viitor, întreaga strategie şi implementare a scannerelor în punctele de trecere a frontierei să poată avea loc. De asemenea, achiziţionarea a unui număr de peste 2.000 de sigilii electronice a mărfurilor pe care le-am planificat în semestrul întâi al anului viitor. De asemenea, pentru sistemul de e-transport avem componenta de informaţii telemetrice, care privesc coordonatele de timp şi spaţiu pentru a fi utilizate în detectarea riscului de fraudă fiscală. De asemenea, discutăm de încărcarea în sistemul informatic al Ministerului de Finanţe a informaţiilor care privesc situaţiile financiare şi operaţiunile contabile în aşa-zisul sistem informatic SAF-T. Cu data de 1 iulie intenţionăm ca aceste situaţii financiare să fie încărcate în acest sistem informatic special al Ministerului de Finanţe’, a mai explicat ministrul.
Potrivit acestuia, pe linia de infracţionalitate economică financiară, probabil în cursul săptămânii viitoare, proiectul de lege va fi finalizat şi va fi prezentat de către iniţiatori, ‘fiind un pachet destul de complex care priveşte digitalizarea ANAF, dar şi reorganizarea sa’.
‘Vom veni cu un alt plan de măsuri distinct care va pune bazele unei noi structuri funcţionale a ANAF-ului, încât să putem să avem un sistem de combatere a evaziunii fiscale pe măsura fenomenului. Este un flagel în momentul de faţă cu care ne luptăm şi încercăm să găsim cele mai bune soluţii pentru ca să controlăm cât mai bine fenomenul de evaziune fiscală’, a adăugat Boloş.
Conform ministrului, cel de-al doilea palier de măsuri va însemna reorganizarea ANAF, ‘care are ca obiectiv general o consolidare a capacităţii instituţionale pentru combaterea fenomenului de evaziune fiscală’.
‘Este o strategie coerentă şi sperăm să-şi dea rezultatul dorit şi aşteptat de noi toţii pentru că, vedeţi, o performanţă mai puţin bună în domeniul colectării veniturilor duce la aceste subfinanţări ale serviciilor publice în momentul de faţă’, a evidenţiat el.
Întrebat dacă vor fi daţi afară şefi din ANAF, Marcel Boloş a spus că trebuie aşteptat momentul în care va fi prezentat planul de reorganizare al ANAF.
‘Obiectivul final este acela de a fi ANAF mai puternică în combaterea fenomenului de evaziune fiscală şi o colectare cât mai bună a veniturilor la bugetul de stat. (…) Atât pot să spun: este o modificare de substanţă, cu impact pe termen lung asupra modului în care va funcţiona ANAF în România, fiind cea mai importantă instituţie a statului de care depinde finanţarea tuturor serviciilor publice din România’, a subliniat ministrul.
Întrebat de ce digitalizarea fiscului se intenţionează a fi sub Regia Autonomă a SRI – Rasirom, Boloş a explicat: ‘Componentele acestea de sisteme informatice care sunt de securitate naţională au fost definite de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, iar entitatea statului competentă pentru gestionarea unor astfel de sisteme informatice şi a unor astfel de situaţii este Rasirom. Este componentă de securitate naţională, pentru că priveşte în principal combaterea fraudei şi mecanismele prin care statul român combate frauda. Vă daţi seama ce ar însemna ca aceste mecanisme să fie cunoscute de toţi cei interesaţi în domeniu, încât noi din combaterea fraudei să ne trezim că suntem răpuşi de fraudă’.
