Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Botoşani, Doina Federovici, a cerut, luni, în cadrul unei întâlniri cu ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, alocarea de fonduri pentru consolidarea malului drept al râului Prut, ca urmare a eroziunii acestuia.
Potrivit oficialului CJ, România pierde anual suprafeţe foarte mari de teren, din cauza viiturilor care ‘mănâncă’ din malul Prutului, dând exemplu comunelor Suharău, Hudeşti, Darabani şi Hudeşti din judeţul Botoşani.
Autorităţile din Botoşani susţin că bugetele locale nu pot suporta costurile foarte mari de consolidare a malurilor şi, din acest motiv, este necesar sprijinul guvernamental.
‘Eu am să amintesc aici necesitatea lucrării de consolidare şi apărare a malurilor Prutului la intrarea în ţară. Avem câţiva colegi primari aici, în sală. Domnule ministru, an de an, Prutul mănâncă peste un hectar din teritoriul României. Ca date statistice, în perioada 2017- 2019, Prutul practic a rupt din malul românesc circa 4,4 hectare de teren, două hectare în comuna Suharău, unul la Hudeşti, unul la Darabani, iar diferenţa rămasă se află în comuna Păltiniş. Aceste date sunt furnizate de către Apa Prut Bârlad. Potrivit predecesorului dumneavoastră, domnul ministru Tanczos Barna, în perioada 2020-2022 s-au mai pierdut încă vreo patru hectare de pe raza celor patru UAT-uri. Situaţia este şi mai gravă dacă ne uităm şi comparăm hărţile din anii trecuţi. Numai în cazul comunei Hudeşti s-au pierdut între 30 şi 40 de hectare, dacă e să ne raportăm la cursul Prutului din anul 1939. De altfel, domnii primari au câteva lucrări, atât cât le-a permis bugetul, dar cert este că este imperios necesar ca Ministerul Mediului să intervină cu lucrări de combatere a eroziunii’, a afirmat Doina Federovici.
Ministrul Mircea Fechet a admis că problema eroziunii malului drept al Prutului este una serioasă, însă a arătat că fondurile necesare pentru lucrări de consolidare în zonă sunt foarte mari.
‘În general, eroziunea malurilor cursurilor de apă este un fenomen natural care se întâmplă la o scară mai mică sau mai mare peste tot în ţară. În situaţia specifică cu care ne confruntăm noi, în care pierdem hectare întregi din teritoriul românesc, lucrurile ar trebuie să fie tranşate cu prioritate suplimentară şi, tocmai din acest motiv, una din chestiunile pe care le voi discuta cu colegii mei se referă la modul în care, păstrând proporţia între investiţie şi beneficiu, vom reuşi să identificăm sursele de finanţare, pentru că discutăm despre nişte zeci de milioane bune, să consolidăm malul Prutului, pentru a încerca să limităm acest fenomen. Probabil nu vom putea să-l împiedicăm cu totul, dar cu siguranţă vom putea să îl limităm’, a mai afirmat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor. AGERPRES / (A – autor: Cristian Lupaşcu, editor: Marius Frăţilă)