Pregătirile pentru primirea pelerinilor la Biserica româno-elenă ‘Buna Vestire’ din Brăila, unică în România prin faptul că sub Sfântul Altar se află un izvor care se deschide o dată pe an, de sărbătoarea Izvorul Tămăduirii, au început de miercuri, jandarmii instalând deja gardurile de protecţie pentru credincioşi.
‘Jandarmii brăileni vor asigura măsurile de ordine publică la Biserica româno-elenă Buna Vestire din municipiu, în perioada 20 – 21 aprilie, cu ocazia manifestărilor religioase prilejuite de Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii. Anual, Biserica Buna Vestire sau Biserica Greacă, aşa cum este cunoscută în rândul brăilenilor, devine loc de pelerinaj pentru mii de credincioşi din mai multe judeţe, datorită izvorului aflat sub Sfântul Altar. Pentru siguranţa tuturor participanţilor, jandarmii vor fi prezenţi în zona lăcaşului de cult încă de joi, 20 aprilie, atunci când vor avea loc Sfinţirea Apei şi Slujba Vecerniei. Agheasma va fi îmbuteliată în sticle de plastic şi distribuită de către reprezentanţii bisericii către credincioşii prezenţi’, se arată într-un comunicat de presă remis de Jandarmeria Brăila.
Izvorul va fi deschis joi seară, după ce un sobor de preoţi, în frunte cu Arhiepiscopul Dunării de Jos, Casian Crăciun, va sfinţi apa izvorâtă de sub Sfântul Altar, vineri urmând să fie oficiată Sfânta Liturghie Arhierească de sfinţire a Agheasmei şi de binecuvântare a apelor.
Pentru a veni în sprijinul credincioşilor, jandarmii brăileni vor constitui patrule pedestre în preajma bisericii, gardurile de protecţie instalate având rolul de a asigura protecţia oamenilor aflaţi la rând.
În prima vineri după Paşte, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Izvorul Tămăduirii, un praznic închinat Maicii Domnului, menit să arate rolul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu în lucrarea mântuirii oamenilor. Creştinii ortodocşi vin în această zi la biserică pentru a lua parte la slujba de sfinţire a apei, cunoscută şi sub numele de Agheasma Mică.
Biserica ‘Buna Vestire’, ridicată pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, este vestită în întreaga lume pentru apa sfinţită din izvorul tămăduitor, situat la 12 metri adâncime, sub Sfântul Altar, motiv pentru care, în fiecare an, de Izvorul Tămăduirii, Brăila devine un centru al creştinismului răsăritean.
Biserica este unică în toată creştinătatea pentru faptul că are trei altare şi trei hramuri, Buna Vestire, Sfântul Gherasim şi Sfântul Ierarh Nicolae, izvorul despre care se crede că are proprietăţi miraculoase ieşind la iveală în timpul săpăturilor efectuate pentru fundaţia sfântului lăcaş.
Piatra de temelie a bisericii a fost pusă pe 8 septembrie 1863, după ce Alexandru Ioan Cuza a aprobat construirea sfântului lăcaş pentru coloniştii greci şi pentru marinarii celor 800 de corăbii greceşti care soseau anual în Portul Brăila.
Edificiul, realizat în stil bizantin, cu puternice influenţe antice greceşti, gotice şi renascentiste, are aproximativ 44 de metri lungime şi 22 metri lăţime, lucrările de construcţie durând nouă ani.
Catapeteasma sfântului lăcaş este realizată în foiţă de aur, candelabrele, din cristal de Boemia, temelia, din piatră, iar pereţii, din cărămidă şi marmură.
Legenda Izvorului Tămăduirii de la Biserica Greacă spune că, demult, pe înserat, un cioban care îşi ducea oile de la păscut spre casă, era supărat şi îngândurat că mama lui orbise şi se ruga la Dumnezeu să-i dea acesteia sănătate. Deodată, în faţă, i-a apărut Maica Domnului şi i-a spus să construiască o mică troiţă lângă stejarul cel mai bătrân din zonă şi să o împodobească cu multe icoane şi, în fiecare seară când va trece pe acolo, să aprindă candela şi să se roage pentru ca mama lui să poată vedea. A doua zi, ciobanul s-a apucat de treabă şi, în trei zile, a terminat de construit mica troiţă. A observat, însă, că pe lângă construcţia făcută de el, un firicel de apă a apărut şi s-a apucat să sape un şanţ pentru ca apa să se poată scurge. Pentru că era foarte cald şi îi era sete, omul a băut din apa ce curgea şi, văzând că este rece şi bună la gust, a pus într-o sticlă să-i ducă şi mamei sale acasă să-i dea să bea şi să se spele pe faţă. La numai o săptămână după ce a băut din această apă, mama ciobanului s-a vindecat şi a început să zărească lumina zilei, conform legendei.
