Casa Memorială ‘Fănuş Neagu’ din comuna brăileană Grădiştea poate fi vizitată virtual începând cu 31 mai 2022, pe www.muzeedelasat.ro, potrivit informaţiilor făcute publice marţi de Muzeul Brăilei ‘Carol I’.
Platforma online www.muzeedelasat.ro, disponibilă în limbile română şi engleză, a fost creată printr-o cofinanţare a Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN) şi cuprinde tururi virtuale 3D interactive, fotografii şi informaţii documentate pentru 48 de muzee din zona rurală a Moldovei şi Munteniei.
‘Muzeul Brăilei ‘Carol I’ a participat în Proiectul dedicat satului românesc cu Casa Memorială ‘Fănuş Neagu’ din comuna Grădiştea, judeţul Brăila, proiect realizat de Real Tour Ro, cofinanţat de AFCN şi susţinut de ‘De la sat’. Ca urmare, Casa Memorială ‘Fănuş Neagu’ din Grădiştea poate fi vizitată virtual începând cu 31 mai 2022 pe Tur virtual Casa Memorială ‘Fănuş Neagu’, se arată într-un comunicat de presă remis de Muzeul Brăilei ‘Carol I’.
Potrivit informaţiilor furnizate de Muzeul Brăilei ‘Carol I’, pe lângă cele 48 de muzee deja existente pe platformă, în viitor, vor fi adăugate şi alte obiective culturale din mediul rural.
‘Scopul final al proiectului este cel de a crea dorinţa utilizatorului de a se ‘transforma’ într-un vizitator fizic, care plăteşte şi susţine cultura, dar şi de a oferi posibilitatea celor care nu se pot deplasa fizic să exploreze unul dintre cele 48 de muzee. Platforma nou-creată şi tururile virtuale au potenţialul de a susţine un dialog permanent între public şi instituţia muzeală’, a declarat Nicoleta Felea, copywriter şi consilier în promovare online.
În martie 2022, cele 18 de muzee din Muntenia au primit vizita echipei care a scanat, fotografiat şi documentat fiecare obiectiv cultural, parcurgând peste 3.000 de kilometri. Acestea beneficiază acum de o pagină dedicată în cadrul platformei Muzee de la sat, care constă în: tur virtual 3D interactiv, realizat cu echipament de înaltă performanţă, fotografii interior-exterior, fotografii din dronă, text de prezentare şi informaţii de contact. Acestea au rolul de a îmbunătăţi imaginea muzeelor de la sat în mediul online. Totodată, turul virtual al fiecărui muzeu va putea fi vizualizat şi de pe cea mai accesată şi populară platformă de navigare din lume, Google Maps.
‘Proiectul este realizat de Real Tour Ro, co-finanţat de AFCN şi susţinut de ‘De la sat’, un proiect editorial independent dedicat satului românesc. Echipa este formată din cinci membri: Cosmin Muraraşu – manager de proiect şi tehnician scanare 3D, Ionuţ Teoderaşcu – editor vizual şi fotograf documentarist, Nicoleta Felea – copywriter, Silvia-Alexandra Nistor, traducător autorizat, şi George Patriche – videograf colaborator’, se mai arată în comunicat.
Fănuş Neagu s-a născut la 5 aprilie 1932, în comuna brăileană Grădiştea, iar casa natală, care se află la 50 de kilometri de municipiul reşedinţă, pe DN22, a devenit, la două luni de la moartea sa, în 2011, Casa Memorială ‘Fănuş Neagu’. Primul roman publicat de Fănuş Neagu a fost ‘Îngerul a strigat’ (1968), după care au urmat romanul ‘Frumoşii nebuni ai marilor oraşe’ (1976), nuvelele din volumul ‘Insomnii de mătase’ (1981), ‘Pierdut în Balcania’ (1982). A fost redactor la revistele ‘Luceafărul’ şi ‘Amfiteatru’, a scris cronici sportive la ‘România Literară’. În 1976 a scris scenariul şi a jucat în filmul ‘Casa de la Miezul Nopţii’, regizat de Gheorghe Vitanidis. În 1993 a apărut ca actor în filmul ‘Crucea de piatră’, realizat după scenariul scris de Titus Popovici şi regizat de Andrei Blaier. A colaborat cu articole, reportaje, povestiri la foarte multe ziare şi reviste, a prefaţat diverse cărţi cu profil sportiv sau turistic şi a mai publicat tablete sportive, foarte pitoreşti, în ‘România literară’, adunate în volumele ‘Cronici de carnaval’ (1972) şi ‘Cronici afurisite’ sau ‘Poeme cântate aiurea’ (1977). De asemenea, a scris şi literatură pentru copii ‘Caii albi din oraşul Bucureşti’ (1967). Fănuş Neagu a fost distins cu premii ale Uniunii Scriitorilor în 1964, 1968, 1970 şi 1988. La 12 noiembrie 1993 a devenit membru corespondent al Academiei Române, iar din 21 decembrie 2001 a fost membru titular, precizează organizatorii expoziţiei.
