Consiliul Judeţean Brăila va aloca peste 340.000 de lei din bugetul propriu al judeţului pentru anul 2021 pentru susţinerea lucrărilor de consolidare a Biserici ‘Buna Vestire’, monument istoric de tip A recunoscut în întreaga lume pentru apa sfinţită din izvorul aflat sub Sfântul Altar, care se deschide o dată pe an, de sărbătoarea Izvorul Tămăduirii. CJ Brăila va acorda acest sprijin financiar, în valoare de 346.254 de lei, ‘pentru completarea fondurilor proprii ale Parohiei Mixte Româno-Elene Buna Vestire Brăila, pentru susţinerea contribuţiei proprii la cheltuielile neeligibile pentru lucrări în cadrul proiectului Consolidare, restaurare, conservare şi punere în valoare a Bisericii Buna Vestire din Brăila pentru anul 2021’, potrivit proiectului de hotărâre al CJ Brăila. Parohia Româno-Elenă ‘Buna Vestire’ a reuşit în 2017, cu sprijinul Arhiepiscopiei ‘Dunării de Jos’, să acceseze un proiect european de 22,3 milioane de lei pentru o reabilitare şi consolidare complexă a vestitului lăcaş de cult situat în centrul Brăilei, lucrări care vor dura până în aprilie 2021. În cererea de acordare a sprijinului financiar formulată de Parohia Româno-Elenă ‘Buna Vestire’ către Consiliul Judeţean se arată că valoarea totală a proiectului este de 22.392.058 de lei, iar valoarea contribuţiei proprii a beneficiarului la cheltuielile neeligibile de 515.824 de lei. Veche de peste 150 de ani, biserica a fost afectată de infiltraţii care i-au pus în pericol structura de rezistenţă, dar şi zidăria exterioară şi interioară, motiv pentru care lucrările au fost unele de amploare. Piatra de temelie a bisericii a fost pusă pe 8 septembrie 1863, după ce Alexandru Ioan Cuza a aprobat construirea sfântului lăcaş pentru coloniştii greci şi pentru marinarii celor 800 de corăbii greceşti care soseau anual în Portul Brăila. Biserica ‘Buna Vestire’ este vestită în întreaga lume pentru apa sfinţită din izvorul tămăduitor, situat la 12 metri adâncime, sub Sfântul Altar, motiv pentru care, în fiecare an, de Izvorul Tămăduirii, Brăila devine centrul creştinismului răsăritean. Biserica este unică în toată creştinătatea pentru faptul că are trei altare şi trei hramuri: Buna Vestire, Sfântul Gherasim şi Sfântul Ierarh Nicolae. Izvorul despre care se crede că are proprietăţi miraculoase a ieşit la iveală în timpul săpăturilor efectuate pentru fundaţia sfântului lăcaş. Edificiul, realizat în stil bizantin, cu puternice influenţe antice greceşti, gotice şi renascentiste, are aproximativ 44 de metri lungime şi 22 metri lăţime, lucrările de construcţie durând nouă ani. Catapeteasma sfântului lăcaş este realizată în foiţă de aur, candelabrele din cristal de Bohemia, temelia din piatră, iar pereţii din cărămidă şi marmură.