Lucrările de asfaltare a străzilor şi trotuarelor din staţiunea Lacul Sărat, aflată în plin proces de modernizare, sunt aproape de finalizare, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Asociaţiei de Cooperare şi Parteneriat Local pentru Dezvoltarea Staţiunii Lacu Sărat, George Caranica.
‘Lucrările de asfaltare din staţiunea Lacul Sărat sunt în mare parte finalizate, mai avem de amenajat parcarea mare situată la intrarea în staţiune. Noi sperăm ca într-o lună să terminăm şi cu parcarea şi cu micile detalii legate de asfaltare. Staţiunea Lacul Sărat redevine un punct de atracţie pentru tot mai mulţi turişti. Implicarea administraţiei se vede în teren, acolo unde unele lucrări se finalizează, iar altele urmează a fi demarate. În doar trei luni de la începerea lucrărilor de asfaltare a staţiunii Lacul Sărat şi cu 14 luni înainte de finalizarea termenului contractual, Consiliul Judeţean Brăila, Primăria Brăila şi Primăria Chiscani, prin intermediul Asociaţiei de Cooperare şi Parteneriat Local pentru Dezvoltarea Staţiunii Lacul Sărat, trec la următoarea etapă de modernizare a infrastructurii: se vor monta bănci noi şi coşuri de gunoi în toată staţiunea; va începe modernizarea parcării de la intrarea în staţiune; se pregăteşte licitaţia pentru reabilitarea Parcului Englezesc’, a anunţat George Caranica.
Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean (CJ) Brăila, Francisk Chiriac, lucrările de asfaltare din staţiunea Lacul Sărat se vor încheia în luna mai, înainte de termenul stabilit prin contract.
‘În staţiunea Lacul Sărat putem vorbi despre surpriza unei modernizări realizate înainte de termen. Asfaltarea staţiunii se va încheia în luna mai, înainte de termenul contractual. Va fi luat apoi mobilier stradal, va fi realizat şi iluminatul public şi, în funcţie de banii care vor rămâne, vom începe să amenajăm parcarea situată la intrarea în staţiune. Vom trece apoi la înfrumuseţarea a tot ceea ce înseamnă pădure, astfel încât să facem o curăţenie totală în acea staţiune. Apoi avem în vedere un proiect pentru toată piaţeta din faţa Mănăstirii Lacu Sărat, astfel încât să înfrumuseţăm tot parcul şi să dăm o altă faţă staţiunii Lacul Sărat, aşa cum este normal şi aşa cum ne-am asumat’, a declarat Francisk Chiriac.
Reabilitarea staţiunii Lacul Sărat, ‘Picior de Paris’ cum era denumită în trecut şi recunoscută în întreaga lume pentru proprietăţile curative ale nămolului sapropelic existent aici, se realizează cu fonduri alocate în mod egal de Consiliul Judeţean, Primăria Brăila şi Primăria Chiscani, localitate pe raza căreia se află staţiunea.
Cele trei entităţi publice s-au asociat şi au format Asociaţia de Cooperare şi Parteneriat Local pentru Dezvoltarea Staţiunii Lacu Sărat, iar suma totală care va fi investită în acest obiectiv, pe parcursul a trei ani, depăşeşte 6,3 milioane de lei.
‘Sensul giratoriu din staţiune va fi asfaltat integral şi se vor monta jardiniere cu flori semnalizate rutier. În timpul evenimentelor, jardinierele vor fi mutate, iar Piaţa Centrală a staţiunii (sensul giratoriu) se va transforma într-o scenă pentru artişti. Pe perioada evenimentelor accesul auto va fi temporar restricţionat. În ceea ce priveşte spaţiile verzi, la rectificarea de buget din acest an, Consiliul Judeţean, Primăria Brăila şi Primăria Chiscani vor suplimenta banii şi se va scoate la licitaţie amenajarea spaţiilor verzi. Pentru reamenajarea Parcului Englezesc, tot la rectificarea de buget din acest an, se vor suplimenta banii şi se va scoate la licitaţie placarea cu granit, reabilitarea fântânii cu sistem de iluminat RGB şi amenajarea spaţiilor verzi cu instalaţie de irigaţii computerizat. Primăria Chiscani a depus proiect de finanţare pentru construirea unui parc de joacă. Legat de câini, Primăria Chiscani a demarat o licitaţie publică pentru strângerea lor. Asocierea formata din cele trei unităţi administrativ-teritoriale nu are drept de ridicare a câinilor. Referitor la plajă şi lac, ele aparţin Agenţiei Naţionale de Resurse Mineraliere, care a concesionat sau închiriat porţiuni de plajă către diverse societăţi comerciale. Asocierea nu are drept de exploatare sau intervenţie pe plaje sau pe lac’, a explicat Francisk Chirac.
Staţiunea Lacul Sărat este situată în zona de câmpie din nord-estul Bărăganului, pe raza comunei Chiscani, la 5 kilometri distanţă de municipiul Brăila.
Lacul are o suprafaţă de 1,72 kilometri pătraţi şi o adâncime de 1,5 metri, iar datorită conţinutului ridicat de iod, rezultat în urma descompunerii anaerobe a unei specii de nevertebrate, artemia salinas, nămolul rezultat ameliorează zeci de afecţiuni, motiv pentru care suferinzi din toată lumea vin, de ani de zile, la tratament.
De asemenea, lacul conţine importante rezerve de nămol sapropelic şi de apă minerală hipertonică, cu compuşi ai sulfului, clorului, magneziului şi bromului, cu mineralizare de 70-84 grame la litru. Aici pot fi tratate bolile reumatismale degenerative, inflamatorii, bolile ginecologice, dermatologice, endocrine, afecţiuni ale sistemului nervos periferic, stări post-traumatice, afecţiuni respiratorii.
Virtuţile terapeutice ale apei şi nămolului din Lacul Sărat au fost puse în valoare încă din anul 1879. I.C. Apostolescu, în lucrarea sa ‘Băile de la Lacu Sărat’ din 1884, vorbeşte despre un pacient care, la sosirea în staţiune, nici nu putea să se dea jos din trăsură şi, după vreo 15 băi, făcea curse lungi pe jos.
Se spune că proprietăţile terapeutice miraculoase ale apei au fost descoperite cu secole în urmă de voievodul Vlad Ţepeş. Legenda spune că Vlad Ţepeş a încercat să pedepsească mai mulţi soldaţi turci care îndrăzniseră să calce pe pământ românesc punându-i la saramură. Soldaţii otomani au fost ţinuţi în apele sărate ale lacului vreme de o săptămână, iar când Ţepeş a dat ordin să fie traşi în ţeapă în pădurea din apropierea lacului, conform obiceiului, turcii au rezistat neaşteptat de mult la tortură. Concluzia a fost că săptămâna de ‘tratament’ în saramură i-a întărit pe otomani şi, de atunci, dându-şi seama de miracol, voievodul a ordonat ca oştenii săi să îşi vindece în apele lacului trupurile şi caii răniţi în lupte.
Nicolae Carandino, ziarist şi cronicar, scrie în cartea ‘De la o zi la alta. Memorii’, despre perioada de înflorire a staţiunii Lacu Sărat de dinaintea Primului Război Mondial: ‘Lângă Brăila era înfloritoare staţiunea balneară Lacul Sărat, dotată în stilul epocii, cu un parc englezesc, cu un chioşc pentru muzică şi cu un cazinou în care se juca ‘chemin de fer’ şi ‘bulă’ (un fel de ruletă redusă). Venea lumea din toate colţurile ţării; nu se descoperise încă Tekirghiol – Movilă, şi nămolul de aici era preferat celui de la Amara. Afluenţa oamenilor avuţi era atât de mare (printre ei generoşii cerealişti brăileni făceau primă), că întreţinea un public de cazinou boem şi interlop: crupieri de consum curent şi demimondene, politicieni în căutare de popularitate, dame în căutare de ‘napoleoni’. Veneau să-şi petreacă vacanţele la Lacul Sărat Nicu Filipescu şi Lilli Gheorghiade, Take Ionescu şi Miţa Biciclistă, poeţi şi ziarişti de renume’. AGERPRES / (A, AS – autor: Ecaterina Ignat, editor: Marius Frăţilă)
