AcasăStiri generaleBraşov: Înfiinţarea unei unităţi de învăţământ în parteneriat cu Şcoala Hotelieră de...

Braşov: Înfiinţarea unei unităţi de învăţământ în parteneriat cu Şcoala Hotelieră de la Laussane, discutată cu ambasadorul elveţian

Concretizarea demersurilor privind deschiderea unei instituţii de învăţământ în colaborare cu Şcoala Hotelieră din Laussane, precum şi crearea unei comunităţi elveţiene de bussiness în Braşov au fost două dintre aspectele discutate, vineri, de ambasadorul Confederaţiei Elveţiene la Bucureşti, Arthur Mattli, cu autorităţile braşovene. Primarul municipiului Braşov, Allen Coliban, a precizat că mai vechile demersuri privind înfiinţarea unui liceu vocaţional în parteneriat cu renumita şcoală hotelieră din Elveţia au fost reluate anul acesta, în prezent fiind în etapa identificării spaţiului optim pentru o astfel de unitate de învăţământ. ‘Am discutat despre proiectele mari ale Braşovului şi despre posibilitatea legării unor colaborări în domeniul medical, al cercetării, atât al celei medicale, cât şi sportivă. Sunt multe puncte comune între judeţul nostru, municipiul Braşov şi cadrul natural din Elveţia, avem posibilitatea şi premisele unei bune colaborări în domeniul ariilor protejate (…). Am discutat despre educaţie şi proiectele care sunt în derulare deja şi iniţiativele pe care le avem în discuţie la acest moment mai ales în zona de educaţie vocaţională – Braşovul fiind un reper pe bune practici în domeniul vocaţional şi dual – dar există o iniţiativă de a deschide învăţământul şi pe zona de ospitalitate’, a declarat, într-o conferinţă de presă, Allen Coliban. Diplomatul elveţian a precizat, la rândul său, că în cadrul discuţiilor au fost abordate atât posibile colaborări în diferite domenii, cât şi subiectul contribuţiei financiare elveţiene la Uniunea Europeană extinsă, instrument menit să reducă decalajele economice şi sociale între regiuni şi ţări din UE, prin finanţarea unor proiecte inovative sau care generează dezvoltare locală. ‘În partea a doua, nu mai vorbim doar de România şi Bulgaria, ci despre contribuţia pentru 13 ţări europene, deci vorbim despre ceva mult mai mare, vorbim de o contribuţie totală de 1,4 miliarde de franci elveţieni. (…) În discuţiile cu Guvernul României, vom identitifca diferite domenii, însă decizia cum va folosit acest sprijin ţine de Guvernul României. Punctul nostru de vedere este ca aceşti bani să fie utilizaţi pentru a reduce diferenţele din domeniile social şi economic atât între comunităţile din România, cât şi dintre România şi alte state. (…) Lecţiile învăţate din prima etapă privesc, în primul rând, faptul că sustenabilitatea este importantă şi va deveni şi mai importantă. Şi avem aici, în Braşov, două exemple foarte bune în acest domeniu, proiecte în domeniul eficienţei energetice şi cred că viitorul ne va demonstra că avem nevoie stringentă de astfel de proiecte’, a declarat Arthur Mattli, în conferinţa de presă. Conform ambsadorului elveţian, România este al doilea destinatar al acestor fonduri, după Polonia, şi ar urma să i se aloce, în total 220 de milioane de franci elveţieni, se arată într-o informare transmisă de Instituţia Prefectului, în urma întrevederii pe care Mattli a avut-o cu prefectul Cătălin Văsii, şi preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea. ‘Voi încerca să aduc împreună investitorii elveţieni din judeţul dumneavoastră, pentru a se prezenta, fie şi prin intermediul spaţiului virtual, domnului prefect şi domnului preşedinte al Consiliului Judeţean şi, astfel, să se facă primul pas spre o comunitate elveţiană de business în Braşov, aşa cum au Germania şi Franţa’, a afimat Arthur Mattli, conform informării citate. La rândul său, prefectul Mihai Cătălin Văsii a propus realizarea unui schimb de experienţă privind protecţia sanitară a populaţiei şi modul de gestionare a pandemiei de COVID, cu participarea factorilor direct implicaţi în acest domeniu din judeţul Braşov şi din Elveţia, a menţionat sursa citată. În prezent, la nivelul judeţului Braşov operează peste 40 de firme cu capital elveţian. AGERPRES / (A, AS – autor: Diana Dumitru, editor: Marius Frăţilă)

Citește și:

Activează Notificările OK No thanks