Modaromul, clădire emblematică a Braşovului, punct de întâlnire pentru multe generaţii de braşoveni, aflată în inima oraşului, unde, de peste o jumătate de secol, se face modă pentru braşovence şi nu numai, a fost, vineri seara, gazda unui eveniment dedicat femeilor, însă, de această dată, tema a fost violenţa domestică.
Organizat cu prilejul Zilei internaţionale pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor, evenimentul – care a cuprins prezentări din partea unor psihologi, avocaţi specializaţi în legislaţia de profil şi activişti pentru drepturile femeilor, dar şi defilări de modă cu colecţii de îmbrăcăminte şi bijuterii – a făcut parte din campania derulată de Societatea Modarom, împreună cu organizaţia non-guvernamentală Soroptimist Internaţional România, pentru sensibilizarea opiniei publice privind fenomenul violenţei împotriva femeilor.
‘Organizăm această campanie de mai mulţi ani, deoarece fenomenul violenţei împotriva femeilor este în creştere. Statisticile arată că fenomenul este în creştere – în 2021, numărul cazurilor a crescut cu 10%, ceea ce nu e puţin, iar majoritatea victimelor sunt fete tinere. Şi pentru că nu toate cazurile sunt raportate autorităţilor, am considerat că este necesar să creăm o atitudine civică a cât mai multor oameni din comunitate care să sprijine aceste activităţi ale noastre. Evident că moda completează această campanie şi nu întâmplător motto-ul prezentării de azi a fost: ‘Stop violenţei! Nu te lăsa intimidată, eliberează-te şi poartă hainele care îşi plac!’, pentru care am creat o minicolecţie de bijuterii şi una de piese de ţinută vestimentară, care pot constitui un mic dar pentru femei de sărbătorile de Crăciun’, a declarat pentru AGERPRES Rodica Măciucă, preşedinta Modarom Braşov.
Clădirea Modarom a fost construită pe vechiul amplasament al fostei vile Kertsch şi dată în folosinţă în anul 1972. Dacă, în anii regimului comunist, întreaga clădire era dedicată confecţionării de articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, marochinărie şi de bijuterii, dar şi vânzării de stofe şi artizanat, astăzi, mai există doar ateliere unde se confecţionează îmbrăcăminte la comandă şi bijuterii.
‘Noi considerăm că suntem o continuatoare a breslelor meşteşugăreşti, de aceea am şi avut un proiect – ‘Braşoveniile, importanţa meşteşugurilor istorice în oraşul şi comunitatea noastră’ – şi acesta se referă la vechile bresle, cele ale croitorilor şi aurarilor, pe care noi, azi, le reprezentăm prin atelierele noastre, în care realizăm produsele mai mult manual’, a subliniat Rodica Măciucă.
De altfel, la parterul clădirii se pot admira simbolurile breslelor de altădată în cadrul expoziţiei out-door, amplasată între coloane, ce a fost inaugurată în urmă cu cinci ani. Aici sunt expuse panouri care surprind aspecte din istoria oraşului, replici ale unor costume de primari şi patricieni braşoveni, dar şi ale unor bijuterii sau podoabe, alese din colecţiile Muzeului Judeţean de Istorie Braşov.
Conform sursei citate, o mare problemă o reprezintă astăzi lipsa de interes a tinerei generaţii pentru meseriile de croitor sau bijutier.
‘Avem meseriaşi buni şi am vrea să pregătim şi alţii, dar… Am încercat să colaborăm cu liceul de specialitate din Braşov, le-am propus să vină să facă practică la noi – am oferit maşini de cusut, timp, supraveghere, explicaţii – şi, după câţiva ani buni, am realizat că elevii de la acest liceu au ajuns acolo pentru că au fost repartizaţi de calculator şi nu aveau nicio tangenţă cu meseria. Erau câteva fete care spuneau: mie îmi place moda, vreau să ajung designer la Milano. Foarte bine, dar ca să ajungi acolo, trebuie să ştii şi meserie, pentru că nu creezi doar cu creionul pe hârtie, trebuie să ştii să faci un tipar, să îl asamblezi, să cunoşti ce material poţi folosi pentru modelul respectiv’, a arătat Rodica Măciucă.
De-a lungul timpului, clădirea a fost gazda multor evenimente de modă, dar şi de business, având colaborări cu mari case de modă din România, cum ar fi Casa de modă Venus, şi a îmbrăcat nu doar braşovencele, ci şi îndrăgite cântăreţe de muzică uşoară din acele vremuri şi actriţe celebre, precum Stela Popescu şi Dorina Roman, creatoarea Teatrului Independent şi a festivalului omonim de la Braşov.
În Modaromul de astăzi, fiecare piesă de îmbrăcăminte este unică, personalizată pentru fiecare femeie care îi trece pragul, după trăsăturile fizice şi personalitatea ei, producţia fiind realizată în cea mai mare parte manual.
‘Majoritatea clientelor ni se adresează când doresc o ţinută specială, iar noi le oferim nu doar haine şi bijuterii, ci şi consultanţă, noi creăm hainele inclusiv în funcţie de eveniment, momentul când rochia va fi îmbrăcată. (…) Am avut, la un moment dat, o clientă care a solicitat o rochie dintr-un material mai special, spunându-ne că va participa la o nuntă. Peste o săptămână, a venit o altă clientă, care a spus ‘merg la o nuntă, aş dori o ţinută specială’ şi a ales acelaşi material. Noi am întrebat-o la ce dată este nunta, pentru că noi, pentru acelaşi eveniment, din acelaşi material, nu facem a doua rochie. Noi facem unicate, dăm consultaţii, vrem ca femeile care ni se adresează să fie mulţumite’, a spus aceasta, precizând că preţurile pentru o rochie pleacă de la câteva sute şi pot ajunge la câteva mii de lei, în funcţie de complexitatea execuţiei.
Iar dacă vine vorba de bijuterii, atelierul poartă semnătura creatoarei Viorica Gantz, care a fost ‘calfă’ la celebrul bijutier braşovean din perioada interbelică Sigismund Weiss.
