Obligaţia Colegiului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii este aceea de a modela comportamentul şi atitudinea civică a tinerei generaţii, a transmis, miercuri, preşedintele CNSAS, Constantin Buchet, la conferinţa naţională ‘Comunismul românesc’, organizată la Palatul Victoria.
La rândul său, preşedintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Florin – Daniel Şandru, a evidenţiat eforturile întreprinse pentru introducerea la liceu a disciplinei Istoria comunismului în România.
Constantin Buchet a informat că la Târgul Gaudeamus va fi lansat volumul al II-lea al monografiei ‘Securitatea’, care aduce o clarificare asupra rolului istoric al Securităţii în relaţia cu Partidul unic comunist, despre instrumentele, metodele folosite şi actorii represiunii.
‘Este lăudabil că CNSAS-ul a publicat şi se va lansa la Târgul Gaudeamus volumul II din monografia ‘Securitatea’. (…) Această provocare, mai mult decât istoriografică sau interdisciplinară, este în asociere cu această biografie academică extraordinară a tuturor ediţiilor conferinţei ‘Comunismul românesc”, a precizat Buchet.
Potrivit acestuia, CNSAS lucrează pentru a informa şi a modela o anumită conştiinţă socială.
‘Obligaţia noastră este să modelăm comportamentul şi atitudinea civică a tinerei generaţii. (…) CNSAS-ul, nu numai că are un tezaur şi un patrimoniu arhivistic naţional, dar a încercat, ne-am grupat în interesul public de a informa, de a modela o anumită conştiinţă socială, mai ales la nivelul tinerei generaţii’, a transmis Buchet.
Preşedintele CNSAS a precizat că în luna decembrie urmează să înceapă preluarea arhivelor fostei Securităţi aflate în custodia Ministerului Apărării Naţionale (MApN).
‘Ultima Hotărâre de Guvern (…) declasifică documente ale fostei securităţi aflate în custodia MApN, ele vor veni poate la începutul lunii decembrie către CNSAS şi procesul va continua până când întreaga arhivă a Securităţii aflată în custodia Ministerului Apărării Naţionale va reveni custodelui de drept şi legatarul istoric, CNSAS. Cred că pentru mişcarea istorică şi nu numai, pentru frontul istoriografic, dar şi pentru tinerii cercetători, studenţi, doctoranzi, masteranzi, pentru publicul larg, cred că această mişcare conjugată de preluare a unor segmente de arhivă ale fostei Securităţi, fondul Nicolae Ceauşescu, fondul Geanu Bucurescu, fondul Tudor Postelnicu va elucida multe necunoscute, mai mult poate decât istoriografice’, a explicat Constantin Buchet.
Preşedintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Florin – Daniel Şandru, a evidenţiat că ediţia din acest an a conferinţei se desfăşoară la 70 de ani de la moartea în închisoarea comunistă de la Sighet a marelui om politic Iuliu Maniu, dar şi odată cu celebrarea centenarului naşterii Monicăi Lovinescu, oameni care au luptat împotriva regimului ilegitim şi criminal dintre 1947 şi 1989.
‘Consider că, dacă există o datorie morală stringentă faţă de toţi cei care de pe poziţii democratice au luptat împotriva regimului ilegitim şi criminal dintre 1947 şi 1989, ca fiinţe morale şi demne, aceea este cea a restabilirii adevărului deplin. Da, cei care au comis crime în timpul dictaturii comuniste sunt morţi, iar alţii par prea bătrâni, dar acest lucru nu trebuie să ne împiedice să perseverăm în eforturile noastre’, a punctat Şandru.
El a subliniat preocuparea IICCMER pentru investigarea ‘miilor de abuzuri şi crime’ din anii ’80, în urma aplicării programului de exterminare a minorilor irecuperabili din căminele-spital ale României ceauşiste, menţionând că în luna decembrie vor fi comunicate celor în drept concluziile acestor cercetări.
‘Puţine dintre ororile anilor ’80 sunt cunoscute de societatea românească şi aproape niciunele pedepsite. Miile de abuzuri şi crime în urma aplicării adevăratului program de exterminare a minorilor irecuperabili din căminele-spital ale României ceauşiste nu au fost încă investigate de autorităţile statului. Mulţi dintre noi am aflat după căderea regimului despre situaţia copiilor internaţi în orfelinate şi cămine-spital, dar foarte puţini ştim că ceea ce părea doar rezultatul privaţiunilor şi al deficitului generalizat era, de fapt, efectul unui autentic program de exterminare, menit să reducă cheltuielile neproductive ale statului socialist. Sistemul de internare, cel de diagnosticare, tratamentele aplicate şi înfometarea permanentă a copiilor au dus la rate de mortalitate care au variat între 50 şi 80% din numărul total al pacienţilor. Absenţa absolută a preocupărilor de a reduce mortalitatea galopantă, precum şi a repercusiunilor juridice asupra celor responsabili de asemenea stări arată că statul comunist a încurajat exterminarea acestor copii’, a transmis Florin – Daniel Şandru.
El a mai evidenţiat eforturile pe care IICCMER le face pentru identificarea celor care se fac vinovaţi de maltratarea şi uciderea celor care au încercat să treacă graniţa în anii ’80, cu scopul de a cere azil politic în ţările vecine.
‘În pofida legislaţiei aflate în vigoare la acea vreme, sute de oameni au fost reţinuţi, torturaţi şi ucişi în timpul interogatoriilor sau operaţiunilor de capturare, uneori chiar pe teritoriul statelor vecine. Mulţi dintre cei ucişi sunt îngropaţi în morminte fără nume, iar niciunul care a comis astfel de crime nu a fost pedepsit. (…) Crimele dictaturii au avut nevoie de un sistem instituţional care să permită comiterea lor, pe care Nicolae Ceauşescu l-a construit metodic, dar a avut nevoie, în egală măsură, de executanţi direcţi, iar ei trebuie aduşi în faţa Justiţiei’, a explicat preşedintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.
Potrivit acestuia, IICCMER face eforturi şi pentru introducerea materiei Istoria comunismului în România ca disciplină obligatorie pentru elevii de liceu.
‘Întreprindem, de asemenea, eforturi ca introducerea materiei de istorie a comunismului în România ca disciplină obligatorie pentru elevii de liceu, să reprezinte începutul real al unui fenomen de conştientizare a tinerilor cu privire la efectele criminale ale comunismului pe tot parcursul existenţei sale. Pentru aceasta este necesară, şi îndrăznesc să spun că în mare măsură o avem, o concepţie inovatoare de cum poate fi produsă o astfel de revoluţie spirituală a tinerilor. Ne dorim să folosim în acest demers tot ceea ce elevilor le este apropiat, de la curiozitatea lor naturală la deprinderile tehnice pe care foarte mulţi le au. Împreună cu ei vom cerceta şi tot împreună cu ei vom afla efectele pe care comunismul le-a avut asupra locurilor în care trăiesc, asupra familiilor şi, mai ales, cum ar fi putut arăta viaţa lor în comunism’, a indicat Şandru.
Preşedintele IICCMER a făcut şi un apel pentru urgentarea procedurilor birocratice care stau în calea începerii lucrărilor la memorialul ‘Închisoarea tăcerii’ – fosta închisoare politică de la Râmnicu Sărat.
‘Memorialul ‘Închisoarea tăcerii’ nu va fi un simplu muzeu, el va fi un centru educaţional, un loc de rememorare a traumelor, dar mai ales o autentică şcoală a libertăţii. Odată ajunşi aici, tinerii vor fi invitaţi la o adevărată imersiune în sistemul concentraţionar comunist de natură să-i pună în contact senzorial cu abuzurile, privaţiunile şi condiţiile de detenţie. (…) Fac un apel la urgentarea procedurilor birocratice care stau în calea începerii lucrărilor’, a completat Florin – Daniel Şandru.
