Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, a declarat, marţi, că în domeniul pe care îl coordonează sunt prevăzute programe ‘substanţiale’ cu fonduri europene şi există sprijin la nivel guvernamental pentru creşterea fondurilor alocate de la buget, în condiţiile în care România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană ca procent din PIB alocat Cercetării (0,17%).
El a amintit că a fost lansat prin PNRR un apel de peste 160 de milioane de euro pentru a atrage cercetători în România.
‘Prin PNRR (…) am lansat un apel de peste 160 de milioane de euro care se adresează către cel puţin 120 de cercetători din străinătate, ei pot fi români sau străini, sper ca mulţi dintre ei să fie români, pentru că mai uşor îi atragem înapoi acasă, prin care vor primi granturi de cercetare de aproximativ 1,4 milioane de euro pe perioada de 3 ani. Nu sunt bani puţini şi criteriile de evaluare, de selecţie sunt destul de riguroase’, a explicat Burduja, la conferinţa ‘Formarea competenţelor: Educaţia pentru industriile cu valoare adăugată mare’, desfăşurată la Universitatea Politehnica din Bucureşti.
Potrivit ministrului, planul naţional adoptat de Guvern săptămâna trecută include şi alte programe care să le asigure cercetătorilor o predictibilitate pe termen lung.
‘Avem prevăzute programe substanţiale. Este realmente un plan generos de 60 de miliarde de lei. Dincolo de asta, sunt şi cercetători români pe care, orice am face, nu o să-i putem atrage şi trebuie să fim împăcaţi cu lucrul acesta şi să profităm de ei acolo unde sunt. (…) Cred că sunt foarte mulţi români în cercetare de top la nivel mondial care ar veni în ţară şi iată că acum au şi acest instrument financiar’, a punctat Sebastian Burduja.
El a adăugat că prin Programul Operaţional Competitivitate sunt prevăzuţi peste 110 milioane de euro pentru un hub în domeniul microelectronicii, nanotehnologiilor.
‘Prin Programul Operaţional Competitivitate 2021 – 2027 POCIDIF se alocă bani pentru un proiect predefinit, cred că sunt peste 110 milioane de euro, un hub în domeniul microelectronicii, nanotehnologiilor, care implică mai multe institute şi prin care România încearcă să aibă o nişă în această piaţă. Nu sunt printre adepţii teoriei că trebuie să producem microcipuri la noi în ţară, să facem ceea ce fac China sau Taiwan, pentru că implică investiţii de foarte multe miliarde, dar cred că ne putem găsi o nişă în acest lanţ, mai degrabă în zona de cercetare, proiectare, design, o zonă cu valoare adăugată mare şi unde inginerii noştri şi-au dovedit competenţa’, a indicat Burduja.
Ministerul lucrează la guvernanţa corporativă a institutelor şi la o nouă lege a cercetării, a completat el.
‘Suntem ultimii din Uniunea Europeană ca procent din PIB alocat cercetării, 0,17, şi nu vreau să fac promisiuni care nu depind doar de mine, dar avem sprijinul unei creşteri substanţiale a acestui procent. Vom vedea în curând, pentru că Guvernul se pregăteşte să adopte un buget pentru anul viitor încă de anul acesta, ceea ce ar fi un lucru oricum pozitiv şi destul de neobişnuit în peisajul post-decembrist’, a transmis ministrul Burduja.
