Luna iulie, perioadă a concediilor, culminează cu înregistrarea unui număr ridicat de accidente grave de circulaţie, printre cauze, sunt de părere specialiştii, regăsindu-se bravura, brandingul şi imaginea de sine a conducătorilor auto care determină un comportament neadecvat la volan prin mutarea atenţiei de la drum către reţelele de socializare, potrivit Asociaţiei de Psihologie şi Siguranţă Rutieră – PsihoTrafiQ.
Psihologii atrag atenţia că un factor determinant în producerea evenimentelor rutiere grave este neatenţia la volan produsă în unele situaţii de către pasagerii unui autoturism.
‘Luna iulie este cea mai aglomerată din punct de vedere al accidentelor de circulaţie, în mare măsură trebuie să reţinem o anumită stare de euforie care ghidează anumite comportamente. Este o stare de dezinhibiţie ceva mai mare datorată concediului, relaxării, poate chiar şi consumului de alcool şi, ca atare, va fi un risc ceva mai crescut pentru accidente rutiere. Pe de altă parte, mai există distanţele lungi, starea de oboseală la volan care pot creşte riscul, dar şi viteza sau neatenţia de la volan. În timpul vacanţelor există o minimalizare a riscurilor pentru că spunem că suntem în vacanţă. Muzica şi, în special, numărul de pasageri dintr-un autoturism. Este demonstrat în anumite studii că fiecare pasager din maşină măreşte riscul de accident rutier prin distragerea atenţiei şoferului cu aproximativ 15%. Deci dacă sunt patru pasageri în maşină, creşte oarecum riscul unui accident datorită stării colective din maşină, de euforie, de asumarea de riscuri care vine prin bravură’, a declarat, pentru AGERPRES, Ionel Simionca, psiholog de trafic, vicepreşedinte al Asociaţiei de Psihologie şi Siguranţă Rutieră – PsihoTrafiQ.
Pe de altă parte, starea de concentrare a unui conducător auto la volan poate fi alterată din pricina imaginii pe care şoferul încearcă să şi-o facă pe reţelele de socializare. Un autoturism de lux, puternic, achiziţionat recent poate schimba percepţia unui şofer asupra modului în care conduce, determinând riscuri de-a lungul călătoriei sale. În plus, în ultimii ani, fenomenul road-rage, de agresivitate în trafic, este din ce în ce mai prezent.
‘Prin demonstrarea brandingului pe care îl împrumutăm, considerăm că dacă maşina are un număr de cai şi prinde o anumită viteză trebuie să şi demonstrăm asta în trafic şi, evident, concură la un risc crescut de accidente rutiere, oarecum la începători, până în 25 de ani. Trăim într-o epocă a digitalizării şi contează enorm de mult imaginea. Deja ne-am făcut o imagine publică, inclusiv identitatea personală devine un produs oarecum plasat pe o piaţă, chiar dacă este o piaţă virtuală, sunt acei căutători de like-uri, de vizibilitate şi asta înseamnă în fapt un branding care împrumută din locaţia unde merg care este celebră şi scumpă, o maşină cât mai rară şi scumpă, haine de marcă şi asta înseamnă un branding personal care schimbă din păcate şi comportamente. Acolo unde nu există un echilibru suficient, practic se mutilează o identitate. Sunt două categorii de conducători auto, cei care îşi iau imaginea de la maşină şi sunt în mare măsuri tinerii care caută prin imaginea maşinii ceva şi sunt acei puţini care generează cumva plus valoare maşinii pentru că ei în sine sunt o identitate şi maşina este doar un produs care nu atrage o identitate suplimentară. Mai sunt acei oameni care pot să ajungă la furie pentru că au ajuns într-o situaţie de a fi lezaţi în imagine în trafic pentru că cineva a mers încet şi el s-a înfuriat că este grăbit şi acestea sunt excese datorate unei dizarmonii în personalitate din pricina imaginii estimate. Aici vorbim şi despre road-rage’, a mai precizat psihologul.
Iar neatenţia determinată de fuga după crearea unui imagini lasă loc unui alt tip de pericol în timpul concediilor. Şoferii pot pica pradă cu uşurinţă hoţilor care, în ultimii ani, şi-au dezvoltat moduri de operare dintre cele mai sofisticate prin intermediul cărora pot sustrage bunuri din autoturisme.
‘În ultimii ani, pe fondul progresului tehnologic, a început să se dezvolte un nou mod de operare, bazat pe dispozitive electronice care acţionează asupra sistemelor de închidere centralizată a autoturismului. Recomandări preventive: pe toate roţile autoturismului fixaţi dispozitive antifurt, inscripţionaţi numărul de înmatriculare al autoturismului pe obiecte uşor demontabile (casetofoane, baterii, componente exterioare etc.). Acestea vor fi mai dificil de valorificat de către hoţi. Atunci când părăsiţi autoturismul şi acţionaţi închiderea centralizată, asiguraţi-vă că portiera s-a închis. Cu ajutorul dispozitivelor electronice, infractorii pot bloca închiderea centralizată, chiar dacă pare că telecomanda a activat-o. Pentru eventuale reparaţii, nu vă adresaţi atelierelor neautorizate sau meşterilor ocazionali. Se pot face mulaje după chei sau puteţi rămâne fără componente care funcţionau foarte bine. Montaţi un sistem de alarmă antifurt, de cele mai multe ori costă mai puţin decât paguba suferită în urma unui furt. La autoturismele prevăzute din fabricaţie cu sisteme electronice de siguranţă, este recomandat să montaţi un sistem alternativ care să blocheze funcţionarea autoturismului. Acest sistem suplimentar trebuie să nu fie controlat de computerul de bord. Montarea unui sistem GPS în locuri ascunse din autoturism poate ajuta la localizarea maşinii în cazul în care aceasta este sustrasă. Sistemul trebuie să fie monitorizat de o firmă de specialitate, iar în cazul în care autoturismul a fost sustras apelaţi la lucrătorii de poliţie pentru localizare şi deplasarea în zona în care se află acesta. Utilizarea marcajelor permanente de tip lac ultraviolet şi gravura în sticlă descurajează hoţii. Acestea se pot face atât la vedere, pe geamuri şi portiere, dar şi în locuri ascunse, cunoscute doar de proprietar’, sunt recomandările Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Buzău adresate şoferilor.
