Trovanţii de la Ulmet, comuna Bozioru, sau Babele de la Ulmet, cum mai sunt denumite rocile de forme nodulare, sferoidale, elipsoidale, cilindrice sau dendritice şi care pot cântări de la câteva grame, la câteva tone, monumente naturale care atrag anual mii de turişti din toate colţurile ţării datorită legendelor în care sunt învăluite, nu sunt incluse în lista ariilor protejate, a anunţat Serviciul Teritorial (ST) Buzău al Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP).
Rolul ariilor naturale protejate, administrate de ANANP, este de a asigura diversitatea biologică, prin conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice şi de a menţine sau restabili o conservare favorabilă habitatelor naturale şi speciilor din flora şi fauna sălbatică. Vulcanii Noroioşi reprezintă cel mai cunoscut punct de atracţie turistică din judeţul Buzău, care beneficiază de măsuri speciale de protecţie. Un alt reper turistic îl regăsim la Ulmet sub forma trovanţilor, monumente naturale care atrag un număr care de turişti pe tot parcursul anului, dar care nu sunt incluşi pe lista ariilor protejate.
‘Nu sunt incluşi în ariile protejate. Au fost propuşi pentru a intra. Noi am propus în urmă cu doi ani, dar procedura presupune avizul Academiei Române, noi doar propunem şi Academia promovează mai departe’, a precizat directorul ST Buzău al ANANP, Dobre Bratu, în cadrul unei şedinţe a Colegiului Prefectural.
Autorităţile judeţene vor ca trovanţii să poată fi incluşi pe lista monumentelor naturale protejate.
‘Trovanţii de la Ulmet, de la Bozioru, mi se par a fi cel mai spectaculos loc din Buzău, după Vulcanii Noroioşi. Dacă erau în Grecia…sunt mult mai spectaculoşi decât mă aşteptam şi cred că ar trebui să fie o prioritate promovarea acestor trovanţi’, a spus prefectul Daniel Ţiclea.
Primarul comunei Bozioru, Valentin Grigore, a declarat că administraţia locală încearcă să protejeze pe cât posibil trovanţii de la Ulmet. În ciuda faptului că există un interes pentru obiectivele din zonă, nici comuna nu a fost inclusă pe lista localităţilor cu potenţial turistic.
‘Reuşim cu forţe proprii să protejăm aria, din bugetul local, drumul jumătate este asfaltat, jumătate neasfaltat, la cea mai mică ploaie trebuie să intervenim pentru că este drum de munte. Ar fi bine dacă această arie ar fi protejată. Uitaţi ce anomalie, noi nu mai suntem în lista localităţilor cu potenţial turistic, cu toate astea avem mii de turişti. Am înaintat la Ministerul Dezvoltării Regionale cu două luni în urmă toată documentaţia, dar din păcate…aşteptăm. Am înaintat documentaţia să fim prinşi în lista, comuna Bozioru să facă parte din lista comunelor cu potenţial turistic’, a precizat pentru AGERPRES Valentin Grigore.
Termenul ”trovant” este specific literaturii geologice române şi a apărut prima dată în 1907, în lucrarea naturalistului Gheorghe Murgoci, intitulată ”Terţiarul din Oltenia”.
Potrivit geologilor, trovanţii sunt nişte conglomerate, formate în terenurile nisipoase şi în cele ce prezintă stratificaţii de gresie bogate în carbonat de calciu. Atunci când suprafaţa devine umedă, mineralele încep să se răspândească şi creează o presiune asupra nisipului, care îl determină să se extindă şi pietrele să ”crească”. Pietrele ‘cresc’ prin depunere constantă cam 4-5 centimetri în 1.200 de ani.
