În municipiul Buzău se află cel mai vechi stejar din judeţ, monument al naturii cu o vechime pe care specialiştii o estimează la 400 de ani, al cărui coronament se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 500 de metri pătraţi, cel mai umbros arbore, un ‘decan’ al pădurilor de foioase de care oamenii însă nu se pot bucura pe timpul verii, pentru că se află pe o proprietate privată.
La nivel local circulă o legendă conform căreia stejarul ar data din timpul domniei lui Mircea cel Bătrân.
‘Despre acest stejar se ştie că este foarte vechi, există un mit urban care îl datează din timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, deci la sfârşitul secolului XIV, început de secol XV. Din cunoştinţele mele nu există niciun studiu dendrologic, de specialitate care să îi ateste în mod clar vechimea. Ţinând cont de dimensiunile copacului, de alura coroanei, este clar că vorbim despre un arbore de cel puţin 300-400, sunt informaţii că ar fi vechi de 600 de ani. Ştiu că este un arbore protejat, un monument natural’, a precizat, pentru AGERPRES, directorul Muzeului Judeţean Buzău, Daniel Costache.
Potrivit Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM), stejarul secular este inclus pe lista monumentelor naturii şi se află pe terenul ce aparţine unei persoane fizice.
‘Stejarul secular (Querqus robur), localizat în strada Crizantemelor nr. 1, municipiul Buzău este cuprins în Anexa 3, Monumente ale naturii din Judeţul Buzău a Hotărârii nr.13/1995 cu privire la protecţia zonelor şi monumentelor naturii de pe teritoriul judeţului Buzău, adoptată de Consiliul Judeţean Buzău la data de 23 iunie 1995. În anexa 3 a Hotărârii nr.13/1995, figurează ca administrator pentru acest stejar secular SC Agrotransport SA Buzău. Nu deţinem informaţii privind actualul administrator al terenului pe care se află acest stejar şi, de asemenea, nici despre starea de conservare a acestuia. În baza noastră de date nu există solicitări de emitere acte de reglementare şi nici acte de reglementare emise cu privire la realizarea unor lucrări de intervenţie/întreţinere efectuate asupra acestui arbore secular’, se arată într-un răspuns al APM Buzău la o solicitare AGERPRES.
Specialiştii consideră stejarul drept decanul de vârstă al arborilor de foioase, iar prin mărimea coroanei oferă cel mai mare perimetru de umbrire.
‘Este un exemplar cu vârsta de circa 400 de ani (decanul de vârstă al arborilor de foioase din judeţ), cu circumferinţa circa 3,7 metri şi coroana globuloasă formată din circa 7 braţe groase cu ramificaţia începută la h= 1,5 m; suprafaţa proiecţiei coroanei este de 0,05 ha. În legătură cu acest monument al naturii, administratorul are următoarele obligaţii: Nu se fac intervenţii asupra obiectivului fără acordul APM Buzău şi Academiei Române. Lucrările de întreţinere se fac cu acordul APM Buzău şi Academiei Române’, se arată în Anexa 3 a Hotărârii nr.13/1995 aprobată de Consiliul Judeţean Buzău.
Arborii din zonele urbane sunt deosebit de importanţi pentru echilibrul de temperatură pe care îl pot aduce în zonele urbane unde, pe timpul verii, temperaturile depăşesc în dese rânduri 40 de grade Celsius, sunt de părere reprezentanţii Greenpeace România.
‘Legat de vârsta arborelui, este clar de ştiut că, pentru arbori, rădăcinile sunt cele mai importante pentru că cu ele se conectează şi la alţi arbori cu care fac schimb de nutrienţi sau informaţii bio-chimice. Un arbore în vârstă creează un ecosistem în jurul lui pe care noi nu îl vedem. În oraşe, de obicei, arborii sunt plantaţi fără să se ţină cont de nevoia lor de a se conecta şi de a avea un soi de sprijin reciproc. Arborii nu doar că fac umbră, activitatea lor biologică presupune un schimb constant de dioxid de carbon şi oxigen şi reţine foarte multă apă. Un arbore poate să reţină tone de apă în pământ, în trunchi, în rădăcini, apă pe care o evaporă dând naştere unui microclimat mai rece. Arborii individuali pot scădea temperatura până la 5 grade, dacă este vorba de o pădure urbană se poate ajunge la o scădere de până la 25 de grade faţă de temperatura de afară. Simţi din start că este mai răcoare şi această senzaţie este datorată nu doar umbrei, ci acestui microclimat bazat pe umiditate. Din păcate, vedem o tendinţă de toaletare barbară a arborilor. Speranţa de viaţă a oamenilor este cu 3-5 ani mai mică din cauza bolilor cauzate de poluare, boli respiratorii, astm. Arborii sunt vitali nu doar pentru umbră şi răcoare, ci şi pentru purificarea aerului pe care îl respirăm. Au şi o funcţie socială, culturală, oamenii se ataşează de arborele pe care l-au plantat sau pe lângă care au copilărit’, a subliniat, pentru AGERPRES, Cristian Neagoe, coordonator comunicare Greenpeace România.
