Deputatul USR Diana Buzoianu a declarat, miercuri, că decizia CCR privind neconstituţionalitatea legii privind construcţia de hidrocentrale mici în ariile protejate dă dreptate argumentelor USR, menţionând că ‘PSD, PNL şi UDMR s-au folosit cinic de războiul din Ucraina cu Rusia pentru a justifica o măsură care doar spăla nişte bani cheltuiţi de firme inteligente care le sunt prietene’.
‘Am văzut cu toţii astăzi decizia CCR care a admis sesizarea USR împotriva proiectului de lege al PSD de crearea hidrocentralelor în arii protejate naturale. Este vorba de o decizie care, practic, dă dreptate argumentelor aduse de către USR în faţa Curţii. Am invocat motive precum încălcarea principiului bicameralităţii, încălcarea principiului neretroactivităţii legii, faptul că nu au fost declarate sursele de finanţare pentru un astfel de proiect şi, nu în ultimul rând, încălcarea, până la urmă, a angajamentelor asumate la nivel european de către România’, a afirmat Buzoianu, la Parlament.
Ea a susţinut că în acest caz este vorba de ‘peste 300 milioane de lei care au fost cheltuiţi ilegal’, menţionând că ‘se dorea ca, prin acest proiect, să fie spălaţi pentru că au fost cheltuiţi ilegal’.
‘Nu este declaraţia USR, ci declaraţia chiar a Curţilor de apel din Bucureşti, care, deja, au două decizii prin care au fost anulate autorizaţiile de construire a acestor hidrocentrale. Vorbim de sute de hectare de pădure din arii protejate naturale care ar fi trebuit să fie rase ca să poată să fie implementate aceste proiecte’, a adăugat deputatul USR.
Buzoianu a mai susţinut că în acest caz este vorba şi de posibile amenzi care ar fi venit din partea Comisiei Europene împotriva României dacă ar fi fost implementate aceste proiecte.
‘PSD, PNL şi UDMR au declarat constant că acesta este un proiect care ar fi adus independenţa energetică a României. S-au folosit cinic de războiul din Ucraina cu Rusia pentru a justifica o măsură de fapt care doar spăla nişte bani cheltuiţi de firme inteligente cu care sunt prietene. De fapt, în realitate ce se întâmplă este că aceste hidrocentrale nu aduc mai mult de 0,5% din capacitate de producţie suplimentar faţă de ce are România în momentul de faţă’, a mai spus Buzoianu.
Deputatul USR a menţionat că în ultimii şapte ani Hidroelectrica a avut 15 miliarde de lei profit din care nu a investit nici măcar 1 leu pentru a aduce capacităţi noi de producţie.
‘Avem deja hidrocentrale construite în capacitate de peste 65% pe râul Jiu care nu au fost şi nu sunt terminate, deşi nu sunt în arii protejate naturale, vorbim de reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, care, de asemenea, au fost votate în Parlament anul trecut, dar nu s-a făcut niciun pas înainte pentru ele. Pe scurt, PSD, PNL şi UDMR trebuie să dea astăzi socoteală să explice românilor de ce au mers înainte cu un proiect care, de fapt, nu aducea niciun fel de avantaj pentru cetăţeni, doar distrugea arii protejate şi de ce în ultimul an nu a reuşit să implementeze nici măcar o singură măsură pentru a creşte cu adevărat capacitatea de producţie energetică a României’, a adăugat Buzoianu.
Curtea Constituţională a României a admis, miercuri, sesizarea USR în legătură cu legea care permite construcţia de hidrocentrale mici în ariile protejate, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, pe 23 martie, proiectul care prevede că obiectivele de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuţie cu procent de realizare mai mare de 60% sunt considerate proiecte de interes public major şi de siguranţă şi securitate naţională şi urmează să fie puse în funcţiune până la data de 31 decembrie 2025.
‘Obiectivele de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuţie cu procent de realizare mai mare de 60%, la data de 1 mai 2022, sunt considerate ca fiind proiecte de interes public major şi de siguranţă şi securitate naţională, urmând a fi puse în funcţiune până la data de 31 decembrie 2025. Finalizarea acestor obiective de investiţii care se suprapun cu arii naturale protejate este posibilă, cu condiţia ca Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor să propună în compensare pentru suprafeţele ocupate o zonă echivalentă din punct de vedere al biodiversităţii cu zona ocupată de obiectiv, până la punerea acestuia în funcţiune, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2025’, prevede proiectul.
