Mitropolitul Epifanie, întâistătătorul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (BOU/PȚU), cea sprijinită de statul kievean, dar nerecunoscută de majoritatea bisericilor ortodoxe, a atacat dur Biserica Ortodoxă Română, în cadrul raportului său, citit la Sinodul Arhieresc extins al BOU pe 14 iulie 2025, notează r3media.ro.
Acesta a criticat în termeni duri tentativele Patriarhiei Române de a crea o jurisdicție ortodoxă „paralelă” în Ucraina, fără acordul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, calificând acțiunea drept o încălcare a normelor canonice și un risc de etnofiletism, scrie Bucpress.
„Așa cum pe plan internațional statul nostru susține consecvent principiul «nimic despre Ucraina fără Ucraina», tot astfel trebuie respectat principiul «nimic despre ortodoxia în Ucraina fără Biserica Ortodoxă a Ucrainei». Drumul nostru spre afirmarea autocefaliei a fost lung, dificil, plin de suferințe și martiriu. Nimeni, nici din exterior, nici din interior, nu are dreptul să ignore sau să disprețuiască toate acestea”, a declarat Epifanie.
El a menționat direct tentativa de creare a unei jurisdicții românești în Ucraina fără acordul BOU (PȚU), numind-o „o încălcare directă a principiilor canonice”, amintind condamnarea etnofiletismului de către Marele Sinod de la Constantinopol din 1872.
„Subliniem din nou principiile exprimate deja în deciziile noastre anterioare: Biserica Ortodoxă a Ucrainei este pregătită și dorește să ofere credincioșilor de etnie română din Ucraina, în cadrul propriei jurisdicții, aceleași drepturi de autoguvernare bisericească pe care le au ucrainenii în cadrul Bisericii Ortodoxe Române”, a mai adăugat ierarhul.
În final, liderul BOU a subliniat că poziția oficială a Bisericii a fost deja transmisă Patriarhiei Române, iar acum se așteaptă „pași constructivi pentru inițierea unui dialog și elaborarea unui model canonic corect de îngrijire pastorală a românilor din Ucraina”.
Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a calificat drept „abuziv” refuzul autorităților ucrainene de a permite comunităților ortodoxe românești să se afilieze Patriarhiei Române
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a adoptat pe 2 iulie 2025 o hotărâre prin care califică drept „nejustificat și abuziv” refuzul autorităților ucrainene de a recunoaște o asociație religioasă menită să faciliteze trecerea comunităților ortodoxe românești din Ucraina sub jurisdicția Patriarhiei Române.
Merită menționat faptul că nu Biserica Ortodoxă Română a decis să se „extindă” în Ucraina, așa cum afirmă Mitropolitul Epifanie, ci românii din Ucraina și-au exprimat liber dorința de a se afilia canonic BOR, în temeiul dreptului intern ucrainean și al normelor internaționale privind libertatea religioasă și drepturile minorităților, inclusiv al Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina (art. 13, pct. 6).
Inițiativa aparține comunităților românești din nordul Bucovinei, Maramureșul istoric și sudul Basarabiei, iar sondajele confirmă sprijinul pentru această revenire.
Este important de menționat că afirmațiile Mitropolitului Epifanie vizează parohii care, de fapt, nu se află sub jurisdicția canonică a Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (PȚU), ci sunt comunități istorice care doresc să se dezlipească de Patriarhia Moscovei și să revină la comuniunea cu Patriarhia Română.
Ministrul de Externe al României, poziție ambiguă
Ministerul Afacerilor Externe al României, Oana Ţoiu a declarat la Antena 3 că a adresat acest subiect în întâlnirea bilaterală pe care a avut-o cu reprezentanţii guvernului ucrainean, în conferinţa pentru reconstrucţia Ucrainei de la Roma, pentru a se asigura că nevoile comunităţii noastre sunt ştiute, înţelese şi respectate.
„Practic, în acest moment, Ucraina a luat decizia pe care noi o considerăm corectă, de a cere bisericilor ortodoxe să iasă de sub tutela Moscovei. Acesta e un pas bun. De aici încolo, opiniile se despart, pentru că există câţiva preoţi care au cerut, practic, să poată să lucreze îndeaproape cu Biserica Ortodoxă Română, nu cu cea reprezentată în Kiev. Şi aici, în continuare, mediem asta, pentru că sunt diferenţe inclusiv în felul în care se raportează bisericile”, a explicat ea.
„Am avut chiar astăzi o şedinţă cu directorii şi echipa din Ministerul Afacerilor Externe să vedem cum putem facilita dialogul între biserici pe de-o parte, pe de altă parte, cum ne asigurăm că instituţiile din Ucraina înţeleg specificul minorităţii”, a mai declarat ea.
„De aceea poziţia noastră este ca fiecare comunitate să poată să îşi aleagă calea şi noi să sprijinim, la nivel instituţional. Asta, sigur, este decizia bisericilor şi de aceea, inclusiv acest dialog ar putea fi deblocat în viitor. Căutăm soluţii, pe partea asta, atât cât ţine de noi”, a subliniat Oana Ţoiu.
Confiscări, amenințări, violență la adresa românilor din Ucraina
În regiunea Cernăuți, Ucraina, comunitatea românească trăiește momente de tensiune și persecuție religioasă.
Reamintim că preoții români care doresc să se afilieze canonic la Biserica Ortodoxă Română (BOR) sunt amenințați în mod direct de autoritățile ucrainene.
Mesajul transmis acestora este dur: dacă aleg să treacă sub jurisdicția BOR, vor fi mobilizați și trimiși în prima linie a frontului, într-un evident act de intimidare și presiune psihologică.
Situația s-a agravat pe 17 iunie 2025, când un grup de persoane mascate a pătruns cu forța în Catedrala Mitropolitană din Cernăuți, una dintre puținele biserici unde slujbele sunt oficiate în limba română.
Mai mulți clerici au fost agresați fizic în interiorul lăcașului de cult, incidentul fiind perceput ca un atac coordonat pentru descurajarea mișcărilor pro-BOR și consolidarea controlului Bisericii Ortodoxe Ucrainene asupra lăcașurilor de cult românești.
În paralel, autoritățile locale au recurs la metode administrative pentru a reduce influența BOR asupra comunităților românești.
Mai multe biserici românești au fost practic „confiscate”, prin rezilierea contractelor de închiriere sau prin alte artificii legale, ceea ce a dus la pierderea proprietății asupra terenurilor și clădirilor.
Astfel, multe parohii riscă să rămână fără spații de rugăciune sau să fie forțate să se supună structurii bisericești dominante din Ucraina.
Preoții români din zonă solicită sprijinul autorităților de la București și al organizațiilor internaționale pentru a le apăra drepturile religioase și identitatea națională, grav amenințate de actualele practici de intimidare și discriminare religioasă din Ucraina.
Sursa: Ecopolitic.ro
