Bugetul pe anul viitor este construit pe o prognoză de PIB nominal de 1.552,1 miliarde de lei, cu o creştere reală de 2,8%, dar şi pe o descreştere a deficitelor, respectiv deficitul de cont curent scade la 8,5% de la 8,8% şi deficitul public – la 4,4% din PIB de la 5,7%, a declarat, joi, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.
‘Bugetul pe anul 2023 pleacă şi se construieşte pe ceea ce s-a prezentat de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, referitor la prognoza indicatorilor macroeconomici, în prognoza de toamnă 2022. Respectiv, pentru anul 2023 avem o prognoză de PIB nominal la 1.552,1 miliarde de lei, cu o creştere reală de 2,8%, în încetinire faţă de ceea ce a însemnat creşterea economică prognozată pentru 2022, care a fost de 4,6%, dar o reducere a deficitelor – este cel mai important lucru -, de aceea şi construcţia bugetară a urmărit acest lucru, o reducere a deficitelor gemene, respectiv deficitul de cont curent scade la 8,5% de la 8,8 şi deficitul public scade la 4,4% din PIB de la 5,7%’, a declarat Adrian Câciu în cadrul şedinţei de guvern.
Ministrul Finanţelor a subliniat că prin bugetul de anul viitor se are în vedere şi o descreştere a nivelului inflaţiei până la valoarea medie anuală de 9,6, cu un obiectiv ca inflaţia în 2023 să ajungă la sfârşitul anului 2023 la 8%.
El a completat că proiectul de buget vizează şi o creştere a salariului mediu brut lunar la 6.789 de lei de la 6.120 şi a salariului mediu net lunar la 4.235 de lei de la 3.801 lei, respectiv o creştere a numărului mediu de salariaţi la 5.252.000, faţă de 5.175.000 în 2022, şi o scădere a ratei şomajului înregistrat la 2,7% de la 2,9, cât este estimat pentru anul 2022.
Acesta a precizat că obiectivele politicii fiscal-bugetare avute în vedere sunt reprezentate de continuarea măsurilor pentru ‘o redresare economică robustă, menţinerea şi susţinerea unui nou cadru de dezvoltare durabilă, justă şi incluzivă, care să asigure o tranziţie ecologică, eficientă economic, suportabilă social şi axată pe competitivitate, inovaţie şi decarbonizare, care să conducă la eliminarea vulnerabilităţilor din economie şi să asigure un nivel de trai pe cât se poate de decent’.
De asemenea, a adăugat el, se continuă realizarea graduală a consolidării fiscale prin măsuri care să permită atingerea ţintei de deficit prevăzut în regulamentele europene, până la sfârşitul anului 2024.
Ministrul Finanţelor a accentuat că bugetul pe anul 2023 este construit, din punctul de vedere al MF, dar şi în baza opiniei exprimate joi de Consiliul Fiscal, ‘prudent şi echilibrat şi axat major către investiţii’.
‘Avem o alocare de 7,2% din PIB în anul 2023, pentru investiţii, respectiv un volum nominal de 112 miliarde de lei, dar, în acelaşi timp, echilibrăm şi pe partea de stimuli către economie, şi pe partea de sprijin pentru populaţie, mai ales în scopul şi în lupta de a combate cât se poate de mult din erodarea puterii de cumpărare care a fost produsă de inflaţie’, a mai declarat Câciu.
