Deputatul neafiliat Andrei Lupu, membru al REPER, a anunţat, luni, că va depune, împreună cu alţi parlamentari membri ai acestui partid, o serie de amendamente la proiectul Guvernului privind pensiile speciale, în condiţiile în care există semnale ‘foarte clare’ din partea Comisiei Europene cu privire la faptul că actul normativ ‘pune în pericol’ Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
‘Avem semnale foarte clare din partea Comisiei Europene cu privire la faptul că este nemulţumită de acest proiect şi că este pus în pericol PNRR-ul. Puteţi verifica, în perioada următoare, va apărea o comunicare oficială. (…) Vom depune un set important de amendamente la proiectul Guvernului privind pensiile speciale. Am văzut un proiect făcut doar de dragul de a bifa un obiectiv, dar care nu rezolvă sub nicio formă problemele semnalate de către Comisia Europeană. Pe de o parte, deja, Banca Mondială a spus că proiectul Guvernului nu este suficient, Comisa Europeană în acest moment neoficial, dar urmează cât de curând să confirme faptul că proiectul Guvernului nu este in măsură să îndeplinească obiectivele din PNRR, ceea ce ne va duce la o posibilă blocare a fondurilor din PNRR. Ceea ce facem astăzi este să ajutăm, de fapt, majoritatea de guvernare printr-un proiect foarte concret pe care sperăm ca întreaga opoziţie să şi-l asume’, a declarat Lupu, într-o conferinţă de presă susţinută la Parlament.
El a precizat că este vorba despre patru categorii de pensii speciale – pensiile magistraţilor, pensiile din domeniul ‘de forţă’, Armată, MAI, servicii, pensiile aleşilor: parlamentari, primari, preşedinţi de Consilii judeţene şi alte câteva categorii ‘mai mici’ – personalul auxiliar din instanţe, personalul Curţii de Conturi, personalul din Parlament, diplomaţi, personalul din aviaţie.
‘Pentru fiecare avem măsuri. În ceea ce priveşte acele categorii mai mici, (…) propunem foarte ferm desfiinţarea pensiilor speciale care nu sunt bazate pe contributivitate. În aceste cazuri nu există nicio justificare pentru a exista pensii nebazate pe contributivitate, toate aceste categorii trebuie să treacă în zona pensiilor obişnuite bazate pe contributivitate’, a explicat Andrei Lupu.
Pentru magistraţi, a arătat deputatul, există o obligaţie internaţională de a păstra pensii de serviciu, însă trebuie clarificat ce înseamnă acestea, astfel încât să se poată vorbi despre ‘o situaţie echitabilă’.
‘În primul rând, propunem ca stagiul şi pentru magistraţi să crească de la 25 de ani la 35 de ani. În cazul în care acest stagiu nu este integral realizat în magistratură să scadă direct proporţional cuantumul pensiilor. De asemenea, propunem eliminarea posibilităţii celor care au fost preşedinte al Înaltei Curţi, procuror general, procuror-şef la DNA sau DICOT, membru al CSM, eliminarea posibilităţii ca aceştia să se pensioneze fără stagiu, precum şi, de asemenea, propunem ca pensia să nu se mai calculeze raportat la ultima lună sau la ultimele 12 luni, ci la ultimii 5 ani, neluând în calcul tot felul de sporuri care nu sunt permanente’, a transmis Lupu.
El a informat că pentru pensiile politicienilor va fi iniţiat un proiect prin care, pentru viitor, pentru a se respecta deciziile CCR, să nu mai existe nicio astfel de pensie specială.
‘Nu în ultimul rând, solicităm foarte ferm Guvernului să iniţieze un proiect pentru ceea ce înseamnă cu adevărat pensii care nu sunt bazate pe contributivitate’, a transmis deputatul REPER.
