Patrimoniul este pilonul de bază al culturii noastre şi toate acţiunile derulate vor constitui instrumente pentru protejarea monumentelor şi bunurilor noastre pe termen lung, a declarat, miercuri, deputata PSD Ana-Maria Cătăuţă, preşedintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.
Potrivit acesteia, România împărtăşeşte cu mândrie, cu întreaga umanitate, valoarea universală excepţională a bunurilor înscrise pe lista patrimoniului mondial.
Într-o alocuţiune susţinută cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la adoptarea Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural, Ana Cătăuţă a subliniat că UNESCO prezintă un plan de acţiune axat pe trei direcţii importante pentru următoarele decenii astfel încât patrimoniul mondial să devină mai reprezentativ, mai accesibil şi mai durabil.
‘Astăzi, la aniversarea a cinci decenii de la adoptarea Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural putem vorbi de patrimoniul cultural al României ca o sumă de valori şi bunuri, fie ele materiale sau imateriale, mobile sau imobile, constituite, ocrotite şi protejate de-a lungul vremurilor. România împărtăşeşte cu mândrie cu întreaga umanitate valoarea universală excepţională a bunurilor înscrise pe lista patrimoniului mondial. Patrimoniul cultural românesc înglobează preţioase resurse moştenite din trecut, sub toate formele sale’, a arătat deputata.
Ea a amintit că, atunci când a aderat la convenţie, România şi-a asumat cu tărie că toate aceste bunuri vor fi conservate şi transmise generaţiilor viitoare. ‘Nu putem vorbi despre un stat modern fără moştenirea lui culturală şi identitară, care nu este meritul nostru. (…) Nouă ne revine obligaţia morală de a duce mai departe aceste bunuri, de a le proteja şi de a le promova în lume’, a transmis social-democrata.
Momentul aniversar, a subliniat Ana Cătăuţă, invită la reflecţie şi la conştientizarea faţă de cum va fi patrimoniul şi peste 50 de ani.
‘Ne responsabilizează, deopotrivă, să identificăm cele mai bune soluţii legislative care să asigure cadrul potrivit faţă de ameninţările globale în creştere. (…) Comisia parlamentară pentru UNESCO afirmă cu tărie, încă o dată, că este obligaţia noastră morală, dragi colegi, să lăsăm urmaşilor noştri intacte aceste bunuri de patrimoniu care ne fac cunoscuţi în lumea întreagă, prin caracterul lor inestimabil şi prin valoarea lor remarcabilă. Astăzi, la 50 de ani de la adoptarea convenţiei, putem vorbi de un real succes al acestuia. Sunt peste 1.500 de bunuri înscrise, convenţia fiind unul dintre singurele instrumente normative ratificate la nivel mondial în peste 194 de ţări. România are în acest moment înscrise pe lista patrimoniului mondial UNESCO nouă obiective şi aş reaminti cu mândrie câteva dintre acestea: bisericile din Moldova, Delta Dunării, cetăţile dacice, pădurile seculare şi virgine de fagi din Carpaţi şi peisajul cultural minier de la Roşia Montană’, a explicat deputata, care a pledat pentru politici eficiente la nivel naţional, impuse totodată de globalizare.
Deputatul USR Cristian Seidler a intervenit, susţinând că PSD nu s-a luptat pentru includerea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO, ci dimpotrivă.
‘Din păcate, e uzual să fii ipocrit de la microfonul Parlamentului României, să spui că te bucuri şi eşti mândră, în numele partidului pe care îl reprezinţi, pentru includerea Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, fără să precizezi că te-ai luptat ani de zile ca nu cumva acest patrimoniu să ajungă în UNESCO, ba, chiar mai mult, pentru şpagă pentru oamenii tăi ai fost dispus tu, PSD, să distrugi site-ul respectiv. Pentru şpagă!’, a afirmat Seidler.
