Instrumentele de debit pot fi remise spre încasare şi printr-un canal electronic securizat, prevede proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, adoptat miercuri de plenul Camerei Deputaţilor.
Proiectul de lege vizează adaptarea Legii nr. 58/1934 astfel încât să permită, pe lângă remiterea la încasare a instrumentului de debit de către posesor către banca sa în original, pe suport de hârtie, şi posibilitatea remiterii spre încasare a imaginii instrumentelor de debit, transmisă printr-un canal electronic securizat, cu asigurarea unui nivel ridicat de securitate, potrivit celor mai bune practici în domeniu.
S-au înregistrat 217 de voturi ‘pentru’, 8 împotrivă şi 29 de abţineri.
Potrivit proiectului, cambia cuprinde Ordinul necondiţionat de a plăti o sumă determinată; numele/denumirea aceluia care trebuie să plătească, având calitatea de tras, respectiv numele şi prenumele, în clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entităţii care se obligă, după caz; codul trasului, respectiv un număr unic de identificare prevăzut în documentele de identificare sau de înregistrare ale trasului; data scadenţei; locul plăţii; numele/denumirea acelui căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută; data şi locul emiterii; semnătura emitentului, având calitatea de trăgător; semnătura celui care acceptă la plată cambia, respectiv trasul; codul trăgătorului, respectiv un număr unic de identificare, preluat din documentele de identificare sau de înregistrare ale trăgătorului.
Cambia originală este cambia emisă pe suport de hârtie, purtând semnătură olografă. Imaginea cambiei originale reprezintă copia electronică a cambiei originale.
În cazul în care numele trasului depăşeşte spaţiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe cambie primele caractere din numele şi prenumele, respectiv din denumirea trasului, în limita spaţiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea cambiei.
Prin semnătura trăgătorului se înţelege semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de trăgător sau a împuternicitului acesteia, respectiv semnătura olografă a reprezentanţilor legali sau a împuterniciţilor persoanelor juridice care se obligă ori ale altor categorii de entităţi care utilizează astfel de instrumente, după caz.
Prin semnătura trasului se înţelege semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de tras sau a împuternicitului acesteia, respectiv semnătura olografă a reprezentanţilor legali sau a împuterniciţilor persoanelor juridice care se obligă ori ale altor categorii de entităţi care utilizează astfel de instrumente, după caz.
Potrivit unui amendament, girul transmite toate drepturile izvorîte din cambie. Dacă girul este în alb posesorul poate: să-l completeze cu propriul său nume/propria sa denumire sau cu numele/denumirea altei persoane; să gireze cambia din nou în alb sau la ordinul unei anume persoane; să predea cambia unui terţ fără să completeze girul în alb şi fără s-o gireze.
Dacă girul cuprinde menţiunea ‘valoarea pentru acoperire’, ‘pentru încasare’, ‘pentru procură’, sau orice altă menţiune care implică un simplu mandat, posesorul poate să exercite toate drepturile ce decurg din cambie, dar nu o poate gira decât cu titlu de procură. Cei obligaţi nu pot opune în acest caz posesorului decât excepţiile pe care le-ar fi putut opune girantului. Mandatul cuprins într-un gir ‘de procură’ nu încetează prin moartea mandantului, prin incapacitatea sau restrângerea capacităţii acestuia, prevede un alt amendament.
Cel care a plătit prin intervenţie dobândeşte drepturile rezultând din cambie împotriva aceluia pentru care a plătit şi împotriva celor care sunt obligaţi cambial către acesta din urmă; el nu poate însă gira din nou cambia, mai prevede proiectul.
Giranţii posteriori semnatarului pentru care plata a fost făcută sunt eliberaţi de obligaţie. Dacă mai multe persoane oferă plata prin intervenţie, este preferat cel a cărui plată eliberează un număr mai mare de obligaţi. Cel care, în cunoştinţă de cauză, intervine contrar acestei reguli, pierde dreptul de regres împotriva celor care ar fi fost eliberaţi de obligaţie.
În cazul alterării textului unei cambii, semnatarii rămân obligaţi, potrivit textului original.
Proiectul mai prevede că biletul la ordin cuprinde: denumirea de bilet la ordin exprimată în limba română; promisiunea necondiţionată de a plăti o sumă determinată; data scadenţei; locul plăţii; numele/denumirea aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută; data şi locul emiterii; semnătura emitentului, respectiv semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de emitent sau, după caz, a reprezentantului legal ori a împuternicitului emitentului, persoană fizică, persoană juridică sau entitate care utilizează astfel de instrumente; numele emitentului, respectiv numele şi prenumele, în clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entităţii care se obligă; codul emitentului, respectiv un număr unic de identificare preluat din documentele de identificare sau de înregistrare ale emitentului.
Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.
