Proiectul pensiilor speciale nu oferă soluţiile aşteptate la inechităţile sociale, la deficitele bugetare şi la lipsa de încredere a cetăţenilor, a afirmat, luni, deputatul UDMR Miklos Zoltan.
‘Proiectul de lege pe care îl dezbatem nu oferă soluţiile aşteptate la inechităţile sociale, la deficitele bugetare şi la lipsa de încredere a cetăţenilor. Astfel, problema pensiilor de serviciu, aşa numitelor pensii speciale, pentru UDMR este şi a fost de foarte multă vreme una de echitate socială. Iar atunci când vorbim de pensii, automat vorbim despre echitate socială şi solidaritate între generaţii, contributivitatea fiind singurul criteriu acceptabil în stabilirea cuantumului acestei forme de asigurare pentru bătrâneţe’, a declarat Miklos Zoltan în plenul Camerei Deputaţilor, la dezbaterea proiectului de lege privind pensiile speciale.
Potrivit acestuia, ‘în cazul de faţă este vorba despre privilegii şi nu despre compensaţii’.
‘Compensare înseamnă balans, înseamnă echilibru şi echitate, privilegiul înseamnă abuz moral sau de drept, ca de exemplu modul în care Justiţia îşi stabileşte pentru sine salariile şi diferenţele de recuperat din salarii în instanţă. În aceste condiţii e de înţeles motivul pentru care cetăţenii ajung să-şi piardă încrederea în adresarea justiţiei’, a adăugat deputatul UDMR.
El a subliniat că ‘principiul contributivităţii este ignorat, iar numeroase categorii de pensionari vor beneficia şi pe mai departe de sume cu mult peste nivelul la care ar fi îndreptăţite ca rezultat al contributivităţii la bugetul asigurărilor sociale’.
‘Soluţia adoptată în privinţa impozitării veniturilor suplimentare pe partea necontributivă a pensiilor este ridicolă. UDMR propusese o impozitare drastică a tuturor veniturilor care depăşesc indemnizaţia preşedintelui, dar în condiţiile proiectului de lege de faţă impozitarea suplimentară abia dacă ‘zgârie’ un pic sumele mari. La pensie de 22.000 de lei impozitul plătit în plus va fi de circa 1.600 de lei (…) Reforma va fi cu efect întârziat. Vor trece decenii până la aplicarea integrală a legii, ceea ce echivalează cu alte decenii în care inechităţile din sistem vor persista. Din păcate, nu vedem aşteptările sociale de echitate împlinite. Stimaţi colegi, afirmăm răspicat că cei care trebuie să îşi asume răspunderea pentru corectitudinea, justeţea şi constituţionalitatea proiectului de lege care a fost votat în comisiile de specialitate, în varianta reprezentaţiilor puterii, sunt ministrul Justiţiei şi ministrul Muncii’ a transmis Miklos Zoltan.
