Deputaţii au respins, marţi, o propunere legislativă referitoare la procedura de numire a procurorilor şefi de către ministrul Justiţiei, în urma unei selecţii a acestora de către Secţia de procurori a Consiliului Superior a Magistraturii.
S-au înregistrat 184 de voturi în favoarea respingerii, contra 16 voturi şi 74 de abţineri.
Propunerea legislativă avea ca obiect de reglementare modificarea Legii nr.303/2022, în sensul stabilirii unei noi proceduri privind numirea şi revocarea din funcţii de conducere de rang înalt la parchete, al eliminării posibilităţii judecătorilor, procurorilor, magistraţilor-asistenţi şi personalului de specialitate juridică asimilat acestora de a avea calitatea de experţi în proiecte cu finanţare externă în domeniul justiţiei.
Potrivit expunerii de motive, în ceea ce priveşte numirea procurorilor şefi, iniţiatorii au apreciat că se impune modificarea Legii 303/2022, astfel încât rolul ministrului Justiţiei, deşi central, potrivit Constituţiei, să fie echilibrat de o selecţie riguroasă realizată de către Secţia pentru procurori ai CSM.
‘Astfel, propunem ca selecţia candidaţilor să fie realizată de CSM, urmând ca Secţia pentru procurori să propună trei candidaţi ministrului Justiţiei. Nicio dispoziţie constituţională nu legitimează numirea politică a procurorilor de către preşedintele României şi nu garantează limitarea influenţei politice asupra acestei proceduri’, se arată în expunerea de motive.
Iniţiatorul propunerii, deputatul neafiliat Alexandru Kocsis-Cristea, a declarat, în plen, că a urmărit, prin aceasta, ca cei care doresc să devină procurori şefi să-şi depună dosarul la CSM, iar CSM, prin secţia de procurori, să facă selecţia dosarelor şi să trimită trei propuneri motivate ministrului Justiţiei, care va alege o persoană.
‘Evident, Klaus Iohannis sau oricare alt preşedinte va veni pe viitor nu mai au ce căuta în această procedură de selecţie şi numire a procurorilor şefi. (…) Iniţiativa legislativă este simplă: dacă vrem justiţie puternică şi independentă, trebuie să punem ‘stop’ tranzacţionării funcţiilor de procuror şef între diferitele partide aflate la conducere sau între ministrul Justiţiei şi preşedintele României. Iniţiativa mai prevede readucerea în firescul constituţional a activităţii judecătorilor care, conform legilor Predoiu, pot ignora astăzi deciziile CCR şi CCJ fără să existe vrei sancţiune’, a explicat deputatul.
El a menţionat că iniţiativa legislativă are aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social, ‘dar mai ales’ de la Consiliul Superior al Magistraturii. ‘Nu există absolut niciun motiv pentru care un asemenea proiect de lege să nu fie votat’, a concluzionat Kocsis.
Propunerea legislativă este una foarte importantă, a afirmat în plen deputatul USR Stelian Ion, fost ministru al Justiţiei, pentru că dă prilejul unei discuţii asupra unui subiect important în societate: rolul procurorilor, rolul politicienilor în numirea procurorilor.
‘După cum ştiţi, se află în deplină desfăşurare o procedură de numire a procurorilor de rang înalt şi societatea civilă, jurnaliştii au tras semnale de alarmă cu privire la posibilitatea unor numiri care să direcţioneze dosarele într-o anumită zonă. Este foarte important să avem echilibru în ceea ce priveşte puterile în statul român şi să nu acordăm putere deplină nici politicienilor, când vorbim de numirea procurorilor, pentru că vor avea întotdeauna tendinţa să numească persoane care să fie sensibile la anumite semnale care vin din partea lor, dar nici magistraturii, pentru că se poate crea o castă care nu mai poate fi stăpânită de nicio altă putere în stat. Şi atunci varianta cea mai potrivită ar fi, în opinia noastră, varianta în care puterile în statul român se controlează reciproc şi în care nu există putere absolută de nicio parte’, a subliniat Stelian Ion, care a anunţat că USR se abţine de la vot.
Deputatul neafiliat Andrei Lupu, membru al REPER, consideră că există aspecte în proiect care îl fac inaplicabil sau inoportun, în condiţiile în care, spune el, există în acest moment ‘un întreg conflict de natură judiciară între Înalta Curte Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională şi, la nivel european, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene’.
‘Dumneavoastră doriţi să includeţi drept sancţiune disciplinară faptul că un judecător ar încălca decizii ale CCR sau hotărâri ale Curţii de Justiţie a UE sau hotărâri ale ÎCCJ. Din păcate, în jurisprudenţa acelor instanţe veţi găsi hotărâri cât se poate de contradictorii. Din păcate, CCR în momentul ăsta se încăpăţânează să critice încontinuu Curtea de Justiţie a UE – ştiţi că există judecători în România sancţionaţi de către CSM sau împotriva cărora a început controlul inspecţiei judiciare pentru că nu au respectat decizii ale CCR, dând prioritate dreptului Uniunii Europene. Sau invers’, a argumentat Andrei Lupu, care crede că Parlamentul ar trebui să rezolve astfel de conflicte.
Deputatul AUR Sorin Muncaciu consideră că ‘este o chestiune de filozofie de concepţie – suntem sau nu suntem suverani în ţara noastră’.
‘Dacă noi acceptăm ca să fie două soluţii sau trei soluţii date de judecători diferite, unitatea sistemului nostru judiciar este afectată. Nu putem să admitem aşa ceva. (…) La noi în ţară trebuie să primeze Constituţia României, altminteri nu suntem un stat’, a spus Muncaciu.
Deputatul neafiliat Dumitru Coarnă a arătat că România trebuie să se raporteze la Constituţia ţării, nu ‘la alte constituţii’.
‘Sigur că în 2022, în urma presiunilor externe, crezând că noi vom fi primiţi în Schengen, am renunţat la suveranitatea constituţională. Noi trebuie să ne raportăm la Constituţia României, nu la alte constituţii. (…) Problema de fond rămâne la aplicarea unitară a legii, pentru că, în afară de deciziile CCR, avem şi decizii ÎCCJ’, a adăugat deputatul.
La finalul votului, iniţiatorul a susţinut că PSD şi PNL votează pentru ‘menţinerea controlului politic şi al supranumirii procurorilor şefi’.
‘Ceea ce nu luaţi în considerare este şi faptul că puterea voastră o să se termine odată şi o dată şi atunci o să regretaţi şi o să vă veţi fi dorit să votaţi această lege construită pe principii corecte şi imparţiale’, le-a transmis Kocsis deputaţilor.
Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată în acest caz, Senatul fiind camera decizională.
