Oraşul Beclean din judeţul Bistriţa-Năsăud, cel mai mare oraş din judeţ după numărul de locuitori, s-a făcut cunoscut în ultimii ani prin investiţiile cu fonduri europene în turism, care atrag an de an sute de mii de turişti.
Transformarea unei păşuni, prin valorificarea resurselor naturale de apă sărată, în staţiune turistică de interes local, cunoscută sub numele de Băile Figa, sprijinirea investiţiilor private în unităţi de cazare de tip pensiuni sau cabane în imediata apropiere a acestei staţiuni, atragerea de fonduri europene pentru a lega staţiunea de oraş prin piste pentru ciclişti şi trasee de transport public cu autobuze electrice – toate acestea au creat premisele pentru ca turismul să devină o sursă importantă de venituri pentru administraţia locală.
În acest context, ideea punerii în valoare a vestigiilor istorice din Beclean, pentru a le oferi turiştilor şi alte puncte de atracţie, a venit firesc, iar primul obiectiv pe care primăria intenţionează să îl restaureze – tot cu fonduri europene – este Castelul Bethlen Pal, fost sediu al administraţiei locale în perioada 2001-2015, anterior adăpostind casa de cultură şi biblioteca orăşenească.
În oraş mai sunt alte trei castele/conace care au aparţinut familiei Bethlen, al cărei nume este strâns legat de cel al oraşului Beclean (în prima sa atestare documentară, în anul 1235, Becleanul apare menţionat sub numele de Bethlem). Două dintre aceste castele adăpostesc în prezent unităţi de învăţământ, iar un al treilea a fost transformat în spital. Singurul care a rămas neutilizat este Castelul Bethlen Pal, aflat aproape de zidurile fostei cetăţi, pe malul stâng al râului Someşul Mare, clasificat ca monument istoric.
Despre contele Bethlen Pal (1851 – 1935), căruia i se atribuie aspectul actual al castelului, se ştie că a urmat studii liceale la Budapesta şi facultatea la Zürich. Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Primăriei Beclean, după finalizarea studiilor, contele a întreprins o călătorie mai lungă în străinătate, a făcut armată timp de cinci ani, pentru ca apoi să revină pe moşia din Beclean. Prima lui soţie a fost contesa Gabriella Rhedey (1861 – 1883), cu care a avut o fiică, Ida, decedată la vârsta de 15 ani, înecată în apropierea morii din Beclean. La doi ani după pierderea primei soţii, care a murit cu o lună înainte să împlinească 22 de ani, contele Bethlen Pal s-a recăsătorit cu Jolan Tisza de Ineu, cu care a avut patru copii.
În 1891, contele a fost numit comite suprem al comitatului Bistriţa-Năsăud, iar mai târziu a devenit comite suprem al comitatului Solnoc-Dăbâca, devenit ulterior judeţul Someş, din care oraşul Beclean a făcut parte până în anul 1950.
Se presupune că actualul castel a fost construit prin reclădirea unuia mai vechi, din secolul al XVII-lea. ‘Pe parcursul construcţiilor, s-au păstrat cele două turnuri de colţ, dar frontonul baroc a fost transformat şi vechiul castel a fost supraetajat cu un nivel. Istoricul de artă József Sisa susţine că reclădirea castelului s-a desfăşurat în jurul anului 1900, pe baza proiectelor elaborate de cunoscutul arhitect al epocii, Mór Kallina. La începutul secolului XX castelul a fost înconjurat cu un zid masiv din piatră; în afara zidurilor vestice se aflau ruinele cetăţii de altădată’, se menţionează în descrierea castelului de pe site-ul Primăriei Beclean.
Înainte de naţionalizarea făcută în primii ani de după Al Doilea Război Mondial, ansamblul castelului se afla în proprietatea fiului cel mic al contelui Bethlen, Laszlo, iar într-un inventar din 1977 este menţionat castelul, cu un etaj, care avea la data respectivă 16 încăperi şi 8 clădiri anexe, din acestea din urmă mai păstrându-se una singură, un vechi conac de vânătoare.
Potrivit informaţiilor furnizate AGERPRES de către primarul Becleanului, Nicolae Moldovan, castelul a fost cerut spre retrocedare în anul 2001 de către persoane care susţineau că sunt moştenitori ai familiei contelui Bethlen, dar procedura de retrocedare nu a fost finalizată din lipsă de documente justificative. Anul trecut, primăria a luat decizia să ofere castelului o şansă la restaurare, prin accesarea de fonduri europene.
Prima încercare a fost Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, monumentul istoric fiind inclus recent în Ruta castelelor, pe lista de rezervă a clădirilor care ar putea beneficia de renovare. Administraţia intenţionează să depună şi un proiect de restaurare pe Programul Operaţional Regional 2021-2027, considerându-l un obiectiv cultural şi turistic de valoare.
În strategia de valorificare a castelului, pusă la dispoziţia AGERPRES de către Primăria Beclean, se menţionează că sala de spectacole construită în interior, cu o capacitate de 200 de locuri, ar putea fi valorificată prin organizarea de evenimente culturale, conferinţe ale mediului de afaceri sau workshopuri, iar celelalte încăperi pot servi drept spaţii expoziţionale cu obiecte aparţinând nobililor din Transilvania, dar şi cu vestigii de sare sau îmbrăcăminte tradiţională din zona Becleanului.
Nici exteriorul nu va fi uitat, urmând să fie amenajate alei, rondouri cu trandafiri şi locuri de joacă pentru copii.
‘Odată restaurat, Castelul va deveni o atracţie turistică principală a oraşului Beclean, în completarea staţiunii turistice Băile Figa. Sutele de mii de turişti care vizitează anual complexul balnear vor avea un motiv în plus să-şi petreacă timpul la Beclean. Având o curte generoasă, cu alei cu ansambluri de joacă pentru copii din materiale prietenoase cu mediul, vizitatorii vor putea alege să se plimbe prin curtea amenajată cu flori, iar la interior să admire frumuseţile Castelului. Totodată, organizându-se periodic activităţi interactive de genul concertelor, scenetelor sau spectacolelor de dansuri, festivalurilor sau târgurilor, va fi locul ideal de petrecere a unor momente speciale alături de familie sau grupul de prieteni’, se arată în documentul citat.
Potrivit strategiei elaborate de administraţia locală din Beclean, la castel ar putea fi organizate în fiecare anotimp evenimente care să atingă domenii diverse, de la artă şi istorie medievală, la HoReCa sau robotică şi IT. Castelul poate avea un viitor, la fel ca păşunea pe care în urmă cu aproximativ 15 ani se creiona staţiunea Băile Figa, totul prin accesarea de fonduri europene.
