O casă veche ce aşteaptă restaurarea, vopsită cândva într-o culoare vişinie, situată pe Strada Şcolii din Cetatea Medievală a Sighişoarei, ne dezvăluie viaţa unei familii care a schimbat nu doar oraşul, ci şi Europa, prin declanşarea mişcării feministe din Germania, la începutul perioadei interbelice.
Familia Bacon, fiindcă despre aceasta este vorba, stabilită la Sighişoara în secolul al XVIII-lea, prin membrii săi, părinţi şi copii, a reuşit să schimbe complet o serie de principii adânc înrădăcinate la acea vreme, stabilind o serie de premiere: una este legată de Josef Bacon, care a întemeiat Muzeul de Istorie din Turnul cu Ceas şi a revoluţionat asistenţa medicală de masă; a doua – de mama acestuia, Therese, care a înfiinţat prima şcoală pedagogică pentru fete din Transilvania, iar a treia, de sora lui, Marie Stritt (născută Bacon), co-fondatoarea mişcării de emancipare a femeii din Germania.
Autorul studiului ‘O viaţă închinată comunităţii – Josef Bacon, întemeietorul Muzeului de Istorie Sighişoara’, Nicolae Teşculă, cel care conduce acum muzeul, ne-a spus că familia Bacon, o familie de funcţionari austrieci, originară din zona Belgiei, care a ajuns în Austria, iar în secolul al XVIII-lea s-a stabilit la Sighişoara, a reuşit să se integreze cu brio în comunitatea săsească din oraş şi să-şi lase amprenta asupra locului.
‘Ne aflăm în Cetatea Medievală, pe strada Şcolii, în faţa casei Bacon. Această familie a dat mai multe personalităţi. În primul rând l-aş aminti pe Joseph Martin Bacon (tatăl – n.r.), care a fost avocat şi care a fost şi deputat la acea vreme în Parlamentul de la Budapesta. A intermediat o vânzare-cumpărare pentru şcoala confesională ortodoxă din Cetate, în anul 1908. Soţia sa a fost Therese Bacon, cu care a avut 12 copii. Therese Bacon, în prima căsnicie, nu a avut copii, soţul ei divorţând de ea din cauza faptului că nu aveau copii. Cu al doilea soţ, în schimb, cu Joseph Martin Bacon, a avut 12 copii. Ea s-a remarcat în principal prin faptul că a fost una dintre conducătoarele mişcării feministe din Transilvania şi practic a înfiinţat o asociaţie în care milita pentru dreptul de educaţie al fetelor. Până atunci Sighişoara şi oraşele transilvane aveau o tradiţie bogată şcolară, dar era şcoală pentru băieţi, şcoala pentru fete se reducea doar la 4 clase primare. Dar, în cele din urmă, graţie mişcării Theresei Bacon s-a ajuns la înfiinţarea unei şcoli pedagogice de fete la Sighişoara pentru comunitatea săsească, pentru comunitatea evanghelică, prima de acest fel din Transilvania’, a spus Nicolae Teşculă.
Din cei zece copii ai familiei Bacon, şase au decedat în copilărie, dar din cei patru fraţi în viaţă, doi s-au făcut cu adevărat remarcaţi.
Dacă Therese Bacon a fost una dintre primele activiste pentru drepturile femeilor din Transilvania, copiii ei au moştenit spiritul de iniţiativă, în special Josef Bacon şi Marie Stritt, care este considerată ca fiind una din co-fondatoarele mişcării de emancipare a femeii din Germania.
‘Josef Bacon, medic epidemiolog al oraşului, a înfiinţat şi a fost primul director al Muzeului de Istorie din Sighişoara, iar sora lui, Marie, a devenit soprană. A studiat arta dramatică la Viena. După căsătorie se va numi Marie Stritt, iar pe finalul vieţii, la Dresda (Germania), unde iniţial a fost soprană a Operei, va deveni una dintre conducătoarele mişcării feministe din Germania la începutul perioadei interbelice. Josef a avut ideea organizării Muzeului Turnul cu Ceas, unde este şi astăzi. Atât organizarea sălilor, compartimentarea sălilor, cât şi 90% dintre obiectele care sunt expuse astăzi sunt adunate în perioada în care Bacon a fost directorul muzeului. Se pare că de mic i-a plăcut şi Istoria, deşi iniţial părinţii lui au dorit să facă Dreptul, el s-a orientat spre Medicină şi a devenit medic epidemiolog al oraşului. Colecţia medicală, colecţia de farmacie din muzeu se datorează prezenţei lui Josef Bacon’, a arătat Teşculă.
Josef Bacon (1857-1941) nu este doar medicul care a înfiinţat muzeul, ci a fost iniţiator al construirii unui sistem de conducte de apă potabilă, a înfiinţat un spital pentru epidemii, a stabilit o practică de control în cazul alimentelor, a pus bazele unei case de ajutor social pentru servitori şi unui ambulatoriu pentru bolnavii de tuberculoză. Pe lângă Muzeul de Istorie din Sighişoara (Alt-Schäßburg – Sighişoara veche), Josef Bacon a pus bazele altor două muzee din Sighişoara – Muzeul de Igienă şi Muzeul Săsesc.
Acum, casa Bacon de pe Strada Şcolii aparţine unor strănepoţi ai lui Josef Bacon, fiind supusă unor studii pentru a fi restaurată. Astfel s-a descoperit vechiul număr al casei, care era 35.
În ce o priveşte pe sora lui Josef Bacon, Marie Stritt (1855 – 1928), ea era cea mai mare dintre copii, a urmat Conservatorul la Viena şi s-a căsătorit cu cântăreţul de operă Albert Stritt, cu care a avut doi copii.
În anul 1889, când s-a retras de pe scenă, s-a dedicat mişcării feministe. Începând din 1894, a fondat prima asociaţie de protecţie juridică a femeilor la Dresda, iar în 1896 a fost una dintre co-organizatoarele campaniei de protest ‘Frauen-Landsturm’ faţă de proiectul de lege pentru Codul civil şi a fost mai bine de zece ani preşedinta Uniunii asociaţiilor feministe germane. Din 1913 până la 1920 a fost preşedintă a Uniunii mondiale pentru dreptul la vot al femeilor.
Ca o curiozitate, în iunie 1904, cu ocazia deschiderii Congresului Internaţional al Femeilor, portretul ei a apărut pe coperta revistei ‘Berliner Illustrierten Zeitung’.
Marie Stritt a decedat la Dresda, în 1928, şi a cerut ca cenuşa să îi fie adusă la Sighişoara.
