În urma unor demersuri de peste 10 ani, efectuate de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Mureş, Primăria oraşului Sărmaşu a reuşit să achiziţioneze imobilul în care a copilărit actorul Ovidiu Iuliu Moldovan, situat în satul Vişinelu, iar acesta va adăposti prima casă memorială din judeţ.
‘Judeţul Mureş nu are încă o casă memorială. Am încercat, de mai bine de un deceniu, să-i convingem pe moştenitori că destinaţia cea mai potrivită pentru această casă este cea a memoriei culturale. Casa trebuie reabilitată, trebuie adunate bunuri legate de Ovidiu Iuliu Moldovan, de la Teatrul Naţional din Timişoara, unde a debutat, apoi Teatrul Naţional din Bucureşti, studiourile de film şi Televiziunea Română, pentru recuperarea trecutului’, a declarat Nicolae Băciuţ, directorul Direcţiei de Cultură Mureş.
După achiziţionarea casei copilăriei lui Ovidiu Iuliu Moldovan, în interiorul acesteia au fost descoperite o serie de documente, scrisori, un costum de scenă, fotografii, poezii, o serie de texte scrise de mână, unele bătute la maşina de scris, pe care actorul le-a depozitat acolo în timpul vieţii.
Toate documentele au intrat în custodia Direcţiei de Cultură Mureş, până la reabilitarea casei şi, eventual, a bucătăriei de vară care se află în acea curte.
Primarul oraşului Sărmaşu, Valer Botezan, a precizat, pentru AGERPRES, că locuinţa lui Ovidiu Iuliu Moldovan din satul Vişinelu a fost cumpărată cu fonduri alocate din bugetul local.
‘După înfiinţarea Asociaţiei Fii Satului Vişinelu, Primăria Sărmaşu a alocat, în acest an, un buget de 30.000 lei, în urma negocierii cu fratele actorului. Consiliul Local este dispus să sprijine şi reabilitarea casei, dar este nevoie de mult mai mult, pentru că dorim să organizăm aici un festival de teatru şi de film’, a menţionat Valer Botezan.
Vasile Rusu, unul dintre vecinii din Vişinelu cu care Ovidiu Iuliu Moldovan ţinea în permanenţă legătura, îşi aminteşte cu nostalgie de marele actor şi ne mărturiseşte că are o fotografie făcută cu acesta de care nu se va putea despărţi nici când va pleca din această lume.
‘Aici a stat moşu’ (bunicul – n.r.) lui Ovidiu Iuliu Moldovan, a locuit aici. Îl cunoşteam foarte bine. Mă duc acasă şi vă aduc poza pe care o păstrez cu sfinţenie. Scrie pe ea: ‘Lui Vasilică, pui de ardelean, nu-i doresc decât să fie demn de tatăl lui – 30 martie 1984’ şi alta, ‘Lui Vasilică, cu prietenie, Ovidiu Iuliu Moldovan’. Vorbeam cu el în permanenţă şi, înainte să moară, cu două săptămâni, am vorbit cu el. Ce s-a întâmplat, nu ştiu. Era un om clasa întâi, îi plăceau poeziile lui Eminescu. Teiul, Salcâmul (Sara pe deal – n.r.), astea îi plăceau. Îmi spunea: ‘Vasile, să nu tai teiul, stejarul şi salcâmul’. (…) Bine ar fi ca aici să fie o casă memorială, aş vrea să prind în viaţă asta, mi-aş dori să se facă o alee frumoasă cu trandafiri, de la poartă până la casă, ce fain ar fi. Un singur actor am avut şi noi, mai sunt oameni învăţaţi, dar el a fost acolo, în filme. Nu dau poza asta nici când mor, cu mine să o pună’, ne-a spus Vasile Rusu.
Bibliotecara Dinuca Burian este cea care organizează în fiecare an o ceremonie de comemorare a actorului.
‘Ovidiu Iuliu Moldovan reprezintă mult pentru noi şi pentru tânăra generaţie care ar trebui să îi cunoască opera, să îi cunoască activităţile, filmele în care a jucat. M-am ocupat atât de mult de actorul nostru pentru că la nivelul oraşului Sărmaşu este cea mai mare personalitate recunoscută la nivel naţional. Mai mult, a rămas orfan la vârsta de doi ani, tatăl lui a murit în condiţii mai puţin obişnuite şi a vrut neapărat ca această statuie, care este ridicată în faţa bibliotecii, să fie ridicată în memoria celor căzuţi în cel de-Al Doilea Război Mondial, în memoria tatălui său şi a celor masacraţi la Sărmaşu, în septembrie 1944 – 126 de evrei şi 35 de români, care au fost îngropaţi pe o păşune, la Cămăraşu. Există o casă în care a copilărit împreună cu o mătuşă, căreia îi spunea sora Virginia, care era călugăriţă greco-catolică, şi cu mama lui. Din câte ştiu, la Vişinelu s-a constituit o Asociaţie a Fiilor Satului, prin aceasta s-a luat legătura cu fratele lui şi s-a reuşit achiziţionarea casei, cu sprijinul primăriei. De fiecare dată, în 12 martie, când s-a stins, îl evocăm. Au participat, an de an, oameni de cultură mureşeni şi chiar unul dintre fraţii lui, Cornel Năsălean, care acum este bolnav şi nu mai poate participa. El ne povestea despre viaţa şi copilăria lui Ovidiu Iuliu Moldovan. O parte a copiilor sunt interesaţi, s-a încercat ca la Zilele Oraşului să se facă un festival al filmului Ovidiu Iuliu Moldovan, a rămas doar la ediţia a doua, să sperăm că va fi reluat”, a arătat Dinuca Burian.
În anul 2019, fostul deputat Marius Paşcan a propus printre amendamentele la proiectul Legii bugetului de stat şi alocarea unor sume pentru achiziţionarea casei părinteşti a actorului Ovidiu Iuliu Moldovan pentru amenajarea unui muzeu.
‘Am propus achiziţionarea casei părinteşti a actorului Ovidiu Iuliu Moldovan, de la Vişinelu, oraşul Sărmaşu, şi a atelierului artistului Ion Vlasiu, de la Deda-Bistra, şi amenajarea acestora ca spaţii muzeale, de asemenea includerea lor în traseele culturale. Din păcate, în judeţul Mureş nu există nicio casă memorială, deşi există numeroase personalităţi ale culturii României originare din acest judeţ’, arăta Marius Paşcan la acea vreme.
De asemenea, acesta a propus alocarea de resurse necesare realizării unor busturi pentru personalităţi ale vieţii culturale mureşene şi amenajarea unei rotonde ‘Cenaculum’ la Târgu Mureş, reprezentându-i pe Vasile Netea – istoric, Romulus Guga – scriitor, Mihai Sin – scriitor, Ion Fiscuteanu – actor, Ovidiu Iuliu Moldovan – actor, Serafim Duicu – istoric literar, Romulus Feneş – actor, însă proiectele respective nu au fost aprobate.
Ovidiu Iuliu Moldovan s-a născut în data de 1 ianuarie 1942 la Vişinelu, judeţul Mureş, şi s-a stins din viaţă în 12 martie 2008, la Bucureşti. A jucat în aproape 50 de filme şi în zeci de roluri în piese de teatru, teatru TV şi teatru radiofonic, având la activ şi circa 80 de emisiuni de poezie.
Actorul a fost distins cu Ordinul ‘Steaua României’, în grad de cavaler, conferit post-mortem la 15 martie 2008, prin decret al preşedintelui României de la acea vreme, Traian Băsescu, şi cu Ordinul Meritul Cultural în grad de comandor.
