Cunoscut pentru opera sa care a însufleţit copilăria multor generaţii, Ion Creangă rămâne încă nemuritor prin prisma eroilor cărora le-a dat viaţă în poveştile sale.
A te întâlni cu marele povestitor humuleştean şi a intra în atmosfera epocii în care a trăit şi a scris înseamnă, în prezent, a trece pragul Muzeului Memorial care îi poartă numele, situat în Humuleşti, judeţul Neamţ, spune Renata Gabriela Buzău, muzeograf în cadrul Complexului Muzeal Naţional Neamţ.
Casa în care a copilărit ‘prietenul intim’ al poetului Mihai Eminescu şi cel care anima reuniunile societăţii literare ‘Junimea’ din Iaşi – povesteşte muzeograful Renata Gabriela Buzău – a fost construită în jurul anului 1830 de Petrea Ciubotariul, bunicul lui Ion Creangă. Ca în cazul majorităţii locuinţelor şi indiferent de zona geografică în care se aflau, la construirea imobilului s-a ţinut cont de o serie de factori: locul amplasării, orientarea şi anumite principii tehnologice, precum alegerea materialelor de construcţie, stabilirea unui anumit echilibru între dimensiuni şi funcţionalitate, izolarea de umezeala din sol, păstrarea specificului arhitectonic local prin respectarea tradiţiilor constructive.
‘Deşi nu există informaţii referitoare la felul în care arăta casa în prima jumătate a secolului al XIX-lea şi având în vedere că persistă unele lacune privind organizarea interioară a spaţiului, ca urmare a modificărilor survenite în timp, totuşi varietatea surselor documentare (etnografice, literare şi arhivistice) a permis specialiştilor să clarifice unele aspecte mai puţin cunoscute cu privire la posibila înfăţişare a imobilului, monument istoric, în care a locuit unul dintre cei mai îndrăgiţi şi deschişi reprezentanţi al literaturii clasice moderne. Astfel, potrivit celor care au analizat viaţa şi opera scriitorului Ion Creangă, locuinţa familiei sale a fost reprezentativă pentru arhitectura tradiţională a epocii, fără a impresiona prin formă, dimensiuni sau structură, încadrându-se în felul acesta într-un anumit tipar, ca urmare a unui conservatorism accentuat, specific mediului rural’, a declarat, pentru AGERPRES, muzeograful Renata Gabriela Buzău.
Construit din lemn, lut şi piatră, în proporţii diverse şi în funcţie de necesităţi, imobilul era compartimentat în trei încăperi. Potrivit mărturiilor lăsate de ‘înfocatul junimist’ Creangă şi descrierilor din prima jumătate a secolului al XX-lea, casa avea o cămară din care se urca în pod, o tindă cu vatră şi horn, în timp ce camera de locuit era spaţiul principal al locuinţei tradiţionale, motiv pentru care avea dimensiuni mai mari, în raport cu celelalte două. În plus, ‘aici, soba oarbă şi cuptiorul de iarnă o încălzeaua de la vatra din tindă’.
‘Locuinţa familiei Creangă a păstrat neîntinată amintirea scriitorului humuleştean chiar şi după ce acesta a trecut la veşnicie, mărturie fiind iniţiativele comunităţii locale de a cinsti în acel loc memoria povestitorului plin de vervă, prin activităţi culturale cu caracter comemorativ. Un astfel de eveniment a avut loc în decembrie 1909, la Humuleşti, sub directa coordonare a învăţătorului Neculai Bancea, cu prilejul împlinirii a douăzeci de ani de la moartea lui Ion Creangă. În 1937, pe data de 1 martie, pentru a marca împlinirea unui veac de la naşterea autorului care ne-a lăsat cunoscutele ‘Amintiri din copilărie’, s-a organizat o amplă manifestare la care martor tăcut al trecerii timpului a fost tot casa în care personalitatea omagiată şi-a trăit copilăria. Afirmaţiile noastre sunt confirmate prin fotografii din colecţia Muzeului de Istorie şi Etnografie Târgu-Neamţ, realizate cu ambele ocazii în faţa locuinţei celui care este considerat una dintre figurile ilustre ale literaturii române din veacul al XIX-lea’, mai spune Renata Gabriela Buzău.
Potrivit muzeografului, anul 1937 poartă şi amprenta altor momente semnificative, precum înfiinţarea Căminului Cultural ‘Ion Creangă’ din Humuleşti şi deschiderea unui mic muzeu care cuprindea ”peste 200 de piese, unele de mare valoare, cum sunt, de exemplu, Ceaslovul lui Creangă, stâlpul hornului, scara, scrieri şi semnături ale marelui povestitor’.
‘Deşi colecţia muzeală dedicată scriitorului nu a fost amenajată în casa familiei lui, ci la şcoala din satul natal, totuşi iniţiativa a fost un prim pas spre recunoaşterea meritelor celui care a îmbogăţit literatura clasică modernă prin opera sa. Inaugurarea oficială a muzeului a avut loc, însă, la data de 7 mai 1939, fiind vizitat, în luna imediat următoare, pe 20 iunie 1939, de Marele Voievod Mihai de Alba Iulia şi colegii săi din clasa palatină, cu prilejul unei vizite de studiu în Maramureş şi Moldova, la încheierea cursurilor din ciclul liceal: ‘Marele Voievod a vizitat […] muzeul ‘I. Creangă’, în care a fost pe vremuri şcoala primară unde I. Creangă şi Smărăndiţa au făcut cunoştinţă cu Sf. Neculai cel din cui, făcătorul de minuni’. De aici, moştenitorul tronului României şi suita regală s-au îndreptat spre casa scriitorului humuleştean, dovada prezenţei lor pe meleaguri nemţene fiind însemnarea pe care viitorul rege a lăsat-o în cartea de impresii’, a povestit muzeograful nemţean.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, ca urmare a stabilizării liniei frontului în apropiere de Târgu-Neamţ, toate bunurile culturale din spaţiul muzeal au fost transferate la Mănăstirea Agapia, iar multe dintre ele s-au risipit însă din cauza dezordinilor provocate de sovietici.
După anul 1944, casa în care a locuit unul dintre cei mai spirituali membri ai ‘Junimii’ a fost donată de Sofia Grigoriu, nepoata acestuia, Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România, făcându-se şi demersuri pentru amenajarea imobilului, monument istoric, ca muzeu memorial, însă după efectuarea unor lucrări însemnate care să permită introducerea acestuia în circuitul muzeal.
‘Despre funcţionarea unui muzeu amenajat în interiorul casei în care a locuit Ion Creangă putem vorbi abia din anul 1951, scopul înfiinţării acestei instituţii de cultură fiind, pe de o parte, de a perpetua opera şi povestea vieţii autorului şi, pe de altă parte, de a promova valoarea etnografică a locuinţei care creionează o imagine vie, autentică, cu privire la stilul de viaţă, ocupaţiile şi meşteşugurile practicate în lumea satului tradiţional din veacul al XIX-lea. Muzeul Memorial ‘Ion Creangă’ Humuleşti îi invită pe toţi cei care doresc să păşească într-o lume desprinsă din poveşti să îi treacă pragul pentru a descoperi, prin bunurile culturale etalate, traiul liniştit şi modest, caracteristic locuitorilor din ţinutul Neamţului şi care contrastează puternic cu agitaţia şi exuberanţa vremurilor prezente’, a mai spus Renata Gabriela Buzău, muzeograf în cadrul Complexului Muzeal Naţional Neamţ.
