La doar 45 de kilometri de Vaslui, în fostul sat Şurăneşti, astăzi Emil Racoviţă, din comuna Dăneşti, se află casa în care a copilărit marele savant român, fondator al biospeologiei.
Ansamblul Conacului Emil Racoviţă, trecut în Lista Monumentelor Istorice 2010, la poziţia 264, având codul LMI VS-II-a-B-06795, este format din corpul vechi (aripa de vest), construit în secolul al XIX-lea de către Gheorghe Racoviţă, tatăl lui Emil Racoviţă, magistrat şi membru fondator al societăţii ”Junimea”, corpul nou (aripa de est), construit de Emil Racoviţă, la începutul secolului al XX-lea, ruine, beciuri şi parcul cu arbori seculari.
Din punct de vedere arhitectural, conacul se înscrie în curentul neoromânesc şi are un plan rectangular cu trei fronturi în rezalit pe faţada principală. O mândrie pentru locuitorii din zonă, care cred că de-a lungul timpului s-ar fi putut face mai mult pentru promovarea acestui obiectiv, conacul a avut o istorie zbuciumată şi păstrează o sumedenie de amintiri legate de viaţa şi activitatea lui Emil Racoviţă, dar şi din memorabila expediţie în Antarctica, pe vasul Belgica: trusa de călătorie, hărţi cu traseul expediţiei, desene, diapozitive şi fotografii realizate de Emil Racoviţă la Polul Sud, fotografii şi obiecte specifice cercetării peşterilor, sabia şi bicornul său de academician, fişe de observaţie privind fauna şi flora arctică, lucrări ştiinţifice.
‘Conacul a fost construit de înaintaşii savantului Emil Racoviţă în secolul al XIX-lea. Părinţii săi, Gheorghe şi Eufrosina, aveau în proprietate o moşie formată din 1.000 ha de teren arabil şi 500 de hectare de pădure. În perioada interbelică, devenit proprietar al moşiei după moartea tatălui său şi crezând sincer în ideile socialiste ale vremii sale, Emil Racoviţă a împărţit pământul ţăranilor din Şurăneşti şi a donat pădurea statului, păstrându-şi doar casa şi 12 hectare de teren. Urmare a naţionalizărilor făcute de regimul comunist, după Al Doilea Război Mondial, aceste bunuri au fost trecute în proprietatea statului, iar în conformitate cu prevederile Decretului 409/1955, aceste bunuri au fost transmise Consiliului Popular al comunei Dăneşti. În amintirile profesorului Ionel Coman găsim următoarea mărturie: ‘…au devastat tot, şi casa, şi gardul. Au furat cărămida şi au făcut sediul CAP Dar, pe lângă asta, au furat şi pianul din muzeu. Nu l-a mai găsit nimeni, probabil a fost pus pe foc. Însă apoi Inspectoratul Şcolar a investit mult în reparare. Ştiu că s-a organizat, la un moment dat, o activitate mare, iar înainte de aceasta s-a schimbat tot interiorul, ba chiar făcuse şi un laborator de biologie pentru elevii şcolii din comună. Fiecare birou era dotat cu microscop, trusă de disecţie, totul ca la carte’ ‘, povesteşte Anca Iordachi, muzeograf la Muzeul Judeţean ‘Ştefan cel Mare’ din Vaslui.
Prin Decizia Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Judeţului Vaslui, nr. 338 din 18 august 1980, Muzeul Judeţean ‘Ştefan cel Mare’ a obţinut dreptul de administrare directă a Casei memoriale ‘Emil Racoviţă’.
Potrivit datelor furnizate de reprezentanţii muzeului vasluian, între 1962-1964, conacul lui Emil Racoviţă a fost reparat de către stat şi urma să fie deschis ca muzeu, cu prilejul apropiatei sărbătoriri a savantului de către UNESCO.
Casa memorială ‘Emil Racoviţă’ a fost deschisă în anul 1964. În noiembrie 1988, cu prilejul împlinirii a 120 de ani de la naşterea lui Emil Racoviţă, un colectiv restrâns din cadrul Muzeului Judeţean ‘Ştefan cel Mare’ Vaslui a reorganizat expoziţia de bază a casei memoriale abordând o tematică structurată pe trei mari secţiuni: viaţa şi activitatea lui Emil Racoviţă, familia, copilăria şi tinereţea (1868-1947), participarea la expediţia antarctică (1897-1899) şi Emil Racoviţă – fondatorul biospeologiei (1900-1947).
Clădirea nu a fost supusă niciodată unei reparaţii capitale, lucrările de întreţinere presupunând doar finisaje, spune conducerea Muzeului Judeţean Vaslui. Deoarece apa a acţionat asupra pereţilor exteriori, interiori şi asupra tavanelor, provocând degradări semnificative, s-au efectuat o serie de lucrări de reparaţii ale învelitorii, jgheaburilor şi burlanelor. În tot acest timp, obiectivul, care a funcţionat ca secţie externă a muzeului vasluian, a avut puţini vizitatori.
‘În anul 2015 au început demersurile privind restaurarea monumentului şi, după aproximativ doi ani şi jumătate, a venit răspunsul pentru selectare. S-a întocmit proiectul şi s-a câştigat. Astfel, începând din anul 2019, Casa memorială ‘Emil Racoviţă’ este inclusă în Programul Naţional de Restaurare, axa Cultură, gestionat de Institutul Naţional al Patrimoniului. Proiectul presupune restaurarea, consolidarea şi punerea în valoare a monumentului. Amplasamentul a fost predat către Institutul Naţional al Patrimoniului pentru a se întocmi studiul de fezabilitate, planul de restaurare şi demersurile privind restaurarea, precum şi desemnarea firmei care va realiza lucrările de restaurare. În momentul de faţă se aşteaptă începerea lucrărilor. Bunurile culturale care sunt în clădire vor fi aduse la Muzeul Judeţean ‘Ştefan cel Mare’ şi depozitate până la finalizarea lucrărilor. Speranţa noastră este că acest important obiectiv, care aminteşte de unul dintre simbolurile acestui judeţ, va fi redat circuitului turistic şi se va bucura de apreciere’, a afirmat directorul Muzeului Judeţean ‘Ştefan cel Mare’ Vaslui, Ramona Mocanu.
Pentru realizarea lucrărilor de restaurare se vor folosi fotografiile de epocă care prezintă aspecte din interiorul casei şi planurile existente.
