Revolta muncitorilor braşoveni din 1987 trebuie preţuită ca o parte importantă a identităţii naţionale, a declarat, luni, deputatul minorităţilor naţionale Cătălin-Zamfir Manea.
Acesta a precizat revolta de atunci a fost ‘un eveniment de anvergură naţională şi internaţională’ şi trebuie cunoscută ca ‘un reper al luptei împotriva regimului totalitar’.
‘Astăzi se împlinesc 35 de ani de la Revolta anticomunistă a muncitorilor de la întreprinderea Steagul Roşu Braşov, un eveniment de anvergură naţională şi internaţională de care trebuie să ne amintim şi să-l omagiem aşa cum se cuvine. Revolta muncitorilor braşoveni din 1987 a fost o mişcare socială şi politică care, prin amploarea sa, a zguduit atât România acelor ani, chinuită de foame, de frig şi de frică, cât şi opinia publică internaţională care, datorită semnalului de alarmă tras la Braşov, a înţeles situaţia extrem de dificilă a românilor din acea perioadă. (…) Din păcate, revolta a fost reprimată în data de 15 noiembrie odată cu apariţia trupelor de intervenţie care au acţionat în forţă’, a declarat Cătălin Manea la şedinţă comună solemnă a Senatului şi Camerei Deputaţilor consacrată comemorării a 35 de ani de la Revolta Anticomunistă de la Braşov din 15 noiembrie 1987.
El a amintit că, pe 3 decembrie 1987, în Uzina Steagul Roşu a avut loc procesul muncitorilor care au participat la revoltă, peste 500 de persoane fiind fost anchetate, 61 de persone deportate, iar 27 de persoane au avut arest la domiciliu.
‘Pentru o parte dintre muncitorii judecaţi atunci s-a cerut pedeapsa cu moartea. (…) Chiar dacă revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov, din 1987, a durat doar o zi, pentru ţara noastră a însemnat un pas istoric extrem de important care a accelerat prăbuşirea regimului comunist, regim devenit istorie doi ani mai târziu. Revolta muncitorilor din Braşov trebuie să fie cunoscută şi preţuită ca o parte importantă a identităţii noastre naţionale şi ca un reper al luptei împotriva regimului totalitar. Adevărul istoric trebuie cunoscut, de aceea cu toţii avem datoria să le explicăm noilor generaţii semnificaţia revoltei de la Braşov şi a Revoluţiei din 1989’, a subliniat deputatul.
În egală măsură, a adăugat acesta, trebuie rememorată şi prima mişcare muncitorească de amploare din perioada comunistă, respectiv de revolta minerilor din Valea Jiului, din august 1977, atunci când peste 35.000 de mineri au intrat in grevă punând capăt perioadei de acceptare tacită de către clasa muncitoare a regimului comunist din România.
‘Astăzi, grupul parlamentar al minorităţilor naţionale aduce un pios omagiu tuturor celor care s-au jertfit pentru libertate şi pentru democraţie. (…) Pentru noi, reprezentanţii minorităţilor naţionale în Parlamentul României, Revoluţia română din 1989, care a condus la căderea regimului totalitar a însemnat renaşterea şi în acelaşi timp recunoaşterea de către statul român din perspectivă culturală, socială şi politică’, a transmis deputatul minorităţilor naţionale.
