„Câți români trebuie să mai moară uciși de urși? Fără număr, cum s-ar zice, pentru că viața națiunii de categorie inferioară în UE nu valorează nimic pentru Comisia Europeană. Viața urșilor este mai importantă decât viața românilor pentru oficialii UE”, spune jurnalista Claudia Marcu

„Problema urșilor din România datează de ceva ani și a început odată cu decizia Comisiei Europene de a introduce ursul brun pe lista animalelor protejate strict prin lege, pe motiv că era pe cale de dispariție. Motivul era parțial adevărat și asta pentru că toate statele occidentale au avut grijă să comită un adevărat masacru împotriva acestor mamifere periculoase, pentru a-și proteja cetățenii, turismul, agricultura și zootehnia. Când l-au declarat specie protejată, oficialii UE s-au asigurat că nu mai există nici urmă de labă de urs prin țările lor. Singurii oameni cumsecade au fost românii, care au încercat doar să țină sub control înmulțirea acestora. Odată cu interdicția impusă de la UE de a mai vâna sau a doborî astfel de exemplare, înmulțirea acestora a devenit necontrolată, astfel că ursoaicele au ajuns ca, în loc de unul, să facă trei sau chiar patru pui, în condițiile absenței dușmanilor naturali. Un lucru invocat, pervers, de fiecare dată, de Comisia Europeană a fost permisiunea dată pentru derogări de la protecție, atunci când situația o impune. Pe de altă parte însă, UE și-a activat armata de ONG-uri iubitoare de ursuleți drăgălași și nevinovați, cărora românii, în nemernicia lor, le-au defrișat pădurile, astfel că animăluțele nu trebuie ucise, chiar dacă acestea omoară oameni și animale din gospodării și distrug totul în cale.

Cine răspunde?

Cazul tinerei de 19 ani ucise de un urs în Masivul Bucegi, din zona Bușteni, pe unul dintre cele mai frecventate trasee turistice din zonă, impune trezirea la realitate. Până acum se tot invoca că oamenii sunt de vină, că provoacă urșii, că îi hrănesc, că merg în habitatele lor. Însă acest urs efectiv a vânat o tânără, căreia i-a plesnit o labă aruncând-o în vale și izbind-o de stânci, după care s-a dus după cadavru și și-a păzit ore în șir prada. Salvamontiștii care încercau să recupereze corpul neînsuflețit al femeii au fost și ei atacați de urs când încercau să se apropie. Până la urmă, ursul a fost eliminat, iar acum polițiștii au deschis un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ucidere din culpă și braconaj cinegetic. Mass-media vorbește despre o tragedie în acest caz, însă este mai mult de atât. Este o crimă, programată din timp chiar de către autoritățile UE. Obiectivul final al Comisiei Europene este de a transforma România într-un fel de rezervație a animalelor sălbatice și a pădurilor virgine sau ”re-virginate”. Politica ariilor protejate, așa cum am mai semnalat, înghite hălci întregi din pădurile și din cele mai frumoase zone turistice ale țării, interzicând, total, accesul românilor și al turiștilor, în general. Urșii reprezintă elementul ajutător al acestei politici. În ultimii ani, tot mai puțin amatori de drumeții se mai încumetă să joace ruleta rusească a întâlnirii cu urșii. Culmea este că nu doar potecile și traseele turistice din munți au devenit periculoase, ci și dealurile, văile, câmpiile, localitățile rurale și, de câțiva ani, chiar și orașele. Practic, Comisia Europeană a instituit accesul interzis în propria noastră țară, punând de pază animalele sălbatice periculoase, tocmai de aceea responsabilitatea crimei din Jepii Mici îi aparține.

Exportul interzis

Culmea ipocriziei statelor UE a fost că în timp ce deplângeau soarta nemiloasă a urșilor pe cale de dispariție și împiedicau România să țină populația mamiferelor sub control, aceleași state refuzau, oficial și categoric, să preia, pentru relocarea în țările lor, vreun exemplar. Așadar, exportul urșilor nu era o variantă, că doar nu era nimeni nebun să pună în pericol viața propriiilor cetățeni. Așa că a rămas cum s-a stabilit. Urșii rămân în România și se vor înmulți până când vor ajunge să predomine în toate zonele țării. Singurii politicieni care au luat atitudine, și în țară, și la Bruxelles, au fost cei de la UDMR, și tot respectul pentru acest lucru. În rest, guvernele, indiferent de culoarea lor, au ignorat total viața românilor, dându-i aceeași valoare pe care i-a dat-o și Comisia Europeană, adică zero!”, sc0rie jurnalista.