„Cazul românesc”: invazie culturală, explozie a cheltuielilor militare și dispariția democrației, scrie site-ul Fides, agentia pontificală a Vaticanului

„Ceea ce se întâmplă în România este un studiu de caz: o invazie culturală cuplată cu o elită politică captivă, care este în acord cu interesele străine dornice să transforme țara într-o rampă de lansare pentru o potențială extindere a conflictului dintre Rusia și Ucraina”, scrie Victor Gaetan pe siteul Fides, agentia pontificală a Vaticanului, conform mariustuca.ro.

„Cu 48 de ore înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale din 8 decembrie din România, guvernul în funcție a anunțat anularea votului. Diaspora țării – aproximativ 8 milioane de oameni care trăiesc în străinătate – începuse deja să voteze.

Președintele în exercițiu, Klaus Iohannis, a făcut o referire vagă la ingerința străină drept motivul ordinii șocante și nedemocratice, acuzație făcută pentru prima dată public de secretarul de stat american Anthony Blinken, care a spus: „Autoritățile române descoperă rusă la scară largă, bine finanțată. efort de a influența alegerile prezidențiale recente”.

Până în prezent, nu a fost furnizată nicio dovadă concretă a implicării Rusiei.

Ceea ce se întâmplă în România este un studiu de caz: o invazie culturală cuplată cu o elită politică captivă, care este în acord cu interesele străine dornice să transforme țara într-o rampă de lansare pentru o potențială extindere a conflictului dintre Rusia și Ucraina.

Ce s-a pus în cale? Un candidat ortodox, Călin Georgescu, care face din „pace” platforma centrală a candidaturii sale. Din păcate, pacea a devenit un obiectiv periculos pentru o țară NATO cu granițe lungi cu Ucraina la nord și la est.

Astfel, mulți catolici din România și din străinătate (în jur de 1,4 milioane de oameni) au fost entuziasmați de victoria neașteptată a unui independent fără apartenență politică, Călin Georgescu, 62 de ani, în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, pentru că amintește importanța credinței creștine pentru renașterea națională, iar viziunea ei este ecumenica.

Pe 18 decembrie, de Ziua Minorităților Naționale, Georgescu a scris pe rețelele de socializare: „Asigur toate comunitățile etnice că nimeni nu vă va trata vreodată ca cetățeni de clasa a doua în această țară..”. Așa cum respectăm fiecare religie, respectăm fiecare comunitate etnică… Identitatea și limba maternă vor fi întotdeauna garantate.”

Georgescu are o legătură de familie cu Biserica Catolică prin unchiul său, artistul Aurelian Bucataru, care a pictat interiorul Catedralei Sf. Iosif unde Papa Ioan Paul al II-lea și Papa Francisc au celebrat slujba.

Dragostea este o temă centrală a campaniei sale electorale. Pe site-ul candidatului, putem citi următoarea afirmație: „Când puterea iubirii învinge iubirea de putere, putem renaște ca națiune”. El este convins că s-a făcut prea puțin pentru a negocia încheierea războiului din Ucraina vecină.

Georgescu este om de știință, ecologist și expert în sustenabilitate. A reprezentat România în diferite forumuri ale Națiunilor Unite (1996-2013) și în special a fost numit raportor special pentru a investiga efectele negative pe termen lung ale testelor nucleare din Insulele Marshall asupra sănătății populației locale. În timp ce a lucrat în comitetul executiv al Clubului de la Roma (2013-2021), domnul Georgescu a colaborat cu Comunitatea din Sant’Egidio.

Georgescu critică transferul resurselor naționale către interese străine, sărăcia tot mai mare și ideologia „woke” care favorizează problemele LGBT în detrimentul nevoilor familiilor, toate pozițiile care i-au câștigat sprijinul.

Georgescu este președintele unei organizații non-profit, Asociația Pământul Strămosesc, care este dedicată „micilor fermieri, familiilor rurale, artei și meșteșugurilor, familiei și credinței. Printre numeroasele sale proiecte de ajutorare a satelor cu resurse limitate, asociația a folosit materiale tradiționale pentru a repara o fântână de apă potabilă inutilizabilă într-o biserică greco-catolică din Tauni (comuna Valea Lunga, judetul Alba), loc în care biserica se află în centrul orașului. viata satului. Copii îmbrăcați în costume tradiționale au asistat la inaugurarea fântânii.

Lovitură de stat a elitei politice

Calm, demn și cald, Călin Georgescu are o importantă rețea internațională și rădăcini naționale profunde. Nu este acesta profilul ideal pentru un președinte? Așa au gândit alegătorii români, care i-au acordat 23% din voturi în primul tur al alegerilor din 24 noiembrie, catapultându-l astfel în turul final al alegerilor din 8 decembrie împotriva candidatului mai liberal Elena Lasconi.

Dar, brusc, guvernul SUA a început să se plângă cu voce tare de „interferențe externe”. Nici măcar Comisia Europeană nu a fost mulțumită. Așa că o zi mai târziu, de Sf. Nicolae, Curtea Constituțională a României (un grup de nouă persoane care nu sunt judecători profesioniști), numiți de partidele de guvernământ, a anulat alegerile prezidențiale din țară.

Atât Georgescu, cât și Lasconi au condamnat anularea alegerilor. Georgescu a avut grijă să-și avertizeze susținătorii să nu iasă în stradă cu demonstrații care ar fi putut fi ușor manipulate și să ducă la violență. Între timp, oficialii europeni urmăresc în tăcere subminarea democrației. În plus, conexiunile de electricitate și internet ale lui Georgescu au fost suspendate brusc timp de patru zile. Susținătorii săi au fost arestați și chestionați, casele lor percheziționate și conturile bancare înghețate: toate măsurile de intimidare folosite de regimurile represive.

A fost o decizie fără precedent și fără îndoială nedemocratică a unui președinte nepopular în funcție, care și-a bazat decizia pe documente „declasificate” care pretindeau manipulare de către un „actor de stat” prin intermediul TikTok. (Iohannis este la putere din 2014. Constituția României prevede că mandatul său nu poate fi prelungit decât peste doi mandate de cinci ani, prin lege, în caz de război sau dezastru).

Georgescu a fost sever denigrat de presa occidentală, care l-a numit „critic de extremă dreapta al NATO” (CNN), „un outsider de dreapta al NATO” (Reuters), „un om marginal de politică naționalistă” (BBC) și „ extrema-dreapta independentă, cu vederi ezoterice fundamentaliste creștine ortodoxe și pro-ruse” (Deutche Welle). Dar de când credința creștină este sinonimă cu extremismul?

În câteva săptămâni, fără nicio dovadă a intervenției Rusiei, oficialii unei agenții de stat însărcinate cu investigarea unei posibile fraude electorale au început să dezvăluie ceea ce au descoperit: dovezi că principala entitate care a plătit sute de mii de euro în jur de o sută de influenți TikTok pentru a promova platforma lui Georgescu a fost… Partidul Naţional Liberal (PNL), adică partidul politic al actualului preşedinte.

Acest truc ar fi fost conceput pentru a atrage alegătorii conservatori către Georgescu, deturnându-i de la un alt candidat suveranist, pentru a-l favoriza pe candidatul președintelui din turul doi.

Interferență: Rusia sau NATO-UE?

Cu toate acestea, actualul președinte Klaus Iohannis, care deține în mod ilegitim puterea, și ambasadorul SUA s-au adresat presei pentru a apăra sabotarea alegerilor. Președintele Comitetului Militar NATO, amiralul Rob Bauer, a continuat să susțină teza interferenței Rusiei, chiar și după difuzarea tacticii TikTok a NLP. „Observam, în cadrul alianței, un număr tot mai mare de acțiuni rusești, cum ar fi încălcări ale spațiului aerian,dezinformare, atacuri cibernetice… Trebuie să fim foarte vigilenți împreună.”
Fără vreo dovadă de subversiune rusă, liderii occidentali își iau brusc meritul pentru asta: în mod curios, un fost comisar european s-a lăudat la televiziunea franceză în urmă cu câteva zile [9 ianuarie]: „Am făcut-o în România și o vom face în Germania, dacă e necesar.”

Ceea ce mulți leagă din ce în ce mai mult de evenimente este poziția geografică a României la granița cu Ucraina, atât la nord, cât și la Marea Neagră, și intenția NATO de a controla politica românească pentru a maximiza utilizarea țării.

Obiectivele NATO

Sub titlul de rău augur „Cum se pregătește România pentru un război total împotriva Rusiei”, un videoclip pe YouTube publicat pe 22 decembrie explică modul în care „România ar putea deveni arma secretă a NATO” în numele Ucrainei. Produs de The Military Show, care are 1,29 milioane de abonați, acest videoclip pare a fi o sursă de încredere și este distribuit pe scară largă în România.

Videoclipul arată principalele achiziții de arme ale țării ca parte a unui plan de transformare a acesteia într-o putere aeriană. Noile baterii de rachete și centre mobile de comandă vor permite lansarea a 16 rachete simultan. Ministerul român al Apărării confirmă că exercițiile militare numite „Primăvara Dacică 2025” vor aduce în țară forțe franceze la nivel de brigadă pentru prima dată.

De fapt, cel mai mare „păcat” politic al domnului Georgescu pare a fi opoziția sa față de implicarea României în haosul, moartea și distrugerea vecinului său. Întrebat de BBC dacă țara sa ar trebui să ofere un sprijin militar sporit Ucrainei, el a răspuns: „Zero. Totul se oprește. Trebuie doar să am grijă de oamenii mei. Avem și multe probleme.” Poziția sa pare să fie în concordanță cu principiile subsidiarității și al luării deciziilor locale, apreciate de învățătura socială catolică.

Cheltuielile cu armele în creștere

Pe măsură ce Georgescu și echipa sa contestă decizia nedemocratică în instanță, susținătorii săi continuă să crească. Deși bisericile din România au grijă să nu se implice în politică, preoții din toate confesiunile creștine și-au exprimat sprijinul pentru spiritul și dăruirea lui Georgescu față de nevoile oamenilor de rând.

Majoritatea oamenilor văd o legătură între creșterea rapidă a trupelor din România, membru NATO cu cea mai lungă graniță cu Ucraina, și refuzul Occidentului de a permite alegerea unui președinte care urmărește pacea și protecția suveranității naționale.

În ultimii doi ani, guvernul român a făcut o sifonie de cheltuieli militare, inclusiv 1 miliard de dolari pentru tancuri americane și 7,2 miliarde de dolari pentru 32 de avioane F-35 americane în octombrie, cea mai scumpă achiziție de arme din istoria țării.

În 2024, cheltuielile militare ale țării vor crește cu 45% pentru a ajunge la 21 de miliarde USD. O parte din aceste cheltuieli este legată de construcția celei mai mari baze militare a NATO din Europa – lângă Marea Neagră și granița româno-ucraineană – care se preconizează că va găzdui 10.000 de soldați NATO și familiile acestora. În septembrie anul trecut, România a obținut un împrumut de 920 milioane USD de la guvernul SUA la o dobândă uluitoare de 36%!

România are cea mai mare rată a inflației din UE și o datorie națională în creștere vertiginoasă, ceea ce duce la o pierdere a suveranității. Luna trecută, agenția internațională de rating Fitch a retrogradat ratingul țării de la stabil la negativ. Între timp, peste 20% din populație trăiește sub pragul sărăciei; salariul minim al țării este unul dintre cele mai mici din UE, împingând milioane de oameni să caute de lucru în străinătate.

După cum a întrebat un diplomat cu experiență: „Îsi dau seama strategii militari că distrugerea resurselor unei țări și provocarea unei nemulțumiri populare masive garantează rezultate catastrofale?”

Invazia culturală precede expansiunea militară

„Invazia culturală” este un concept util pentru a descrie modul în care un grup subminează cultura altui grup prin impunerea, adesea într-o manieră subtilă și prelungită, a unei viziuni extraterestre asupra lumii. Gânditorul catolic brazilian Paulo Freire a folosit termenul în contextul cercetării educaționale, dar acum este utilizat pe scară largă pentru a analiza aspectele negative ale globalizării.

Alvaro De Orleans-Borbon este un bun analist al evenimentelor internaționale. Un om de știință legat de familiile regale din Franța, Italia, Spania, Bulgaria și România, el evaluează cu acuratețe ce se întâmplă într-o țară precum România.

„Există două tipuri de invazii care pot avea un impact profund asupra unei țări”, explică el. „Una este o invazie militară, ca invazia Ucrainei de către Rusia. Dar înainte de asta, a existat un alt tip de invazie, care este o invazie culturală, și asta este întotdeauna ceva pe care țara singură nu și-ar dori, decât dacă un actor extern încearcă să o influențeze profund în favoarea propriilor interese. »

Sondajele arată că românii sunt furioși pentru furtul alegerilor prezidențiale. Când peste 100.000 de oameni au manifestat pe străzile Bucureștiului duminică, 12 ianuarie, printre steagurile naționale erau vizibile multe cruci, semnificând speranța într-o viziune pe care Patriarhul Ortodox Daniel a vrut să o împărtășească cu Papa Francisc în timpul călătoriei Episcopului Romei în România în 2019. Adică credincioșii ortodocși și catolici se unesc „pentru a apăra și promova credința în Hristos și valorile creștine într-un mod foarte secularizat, pentru a transmite tinerelor generații credința în dragostea milostivă a lui Hristos pentru lume și credința în viața veșnică a omului.” (Agenția Fides, 14.1.2025)”.

Articolul „Cazul românesc”: invazie culturală, explozie a cheltuielilor militare și dispariția democrației, scrie site-ul Fides, agentia pontificală a Vaticanului apare prima dată în Ecopolitic.