Dobânda Anuală Efectivă (DAE) rezultată din Legea privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive este neclară, consecinţa fiind că actul normativ, în ansamblul său, este neinteligibil, arată Curtea Constituţională în motivarea deciziei de admitere a sesizării în acest caz.
‘Curtea constată că elementele componente ale definiţiei rezultante din art.2 lit.f) din Legea privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive nu pot fi armonizate şi, ca atare, definiţia DAE rezultantă este neclară. Astfel, deşi preia integral definiţia DAE din art.3 pct.14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 52/2016, norma criticată îi dă o altă semnificaţie prin inserarea definiţiei ‘DAE este diferenţa dintre costul total al creditului şi suma efectiv împrumutată’, definiţia rezultantă devenind, practic, neinteligibilă’, se precizează în document.
De asemenea, Curtea Constituţională a mai sancţionat ‘modalitatea defectuoasă’ prin care legiuitorul a utilizat tehnica normelor de trimitere permisă de art.16 alin.(1) teza a doua din Legea nr.24/2000.
‘Astfel, în Decizia nr.63 din 13 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, nr.201 din 6 martie 2018, paragraful 54, Curtea a reţinut că trimiterile din corpul unei legi la alte norme trebuie să fie clare şi neechivoce. Curtea a indicat şi consecinţa utilizării defectuoase a normei de trimitere: interpretul legii va deveni el însuşi legiuitor, întrucât va fi pus în situaţia de a alege şi a stabili norma pe care o consideră cea mai potrivită, ceea ce este inadmisibil’, se menţionează în motivare.
În continuare, Curtea reţine că prevederile legii, altele decât cea care conţine definiţia DAE, constau, deopotrivă, în definiţii, conţinute în art.2 din aceasta, şi în reglementări de fond. ‘Aceste prevederi sunt, în egală măsură, afectate de neclaritatea definiţiei DAE, consecinţa fiind că Legea privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive, în ansamblul ei, este neinteligibilă’, arată judecătorii constituţionali.
În concluzie, instanţa constituţională reţine că, având în vedere că neclaritatea definiţiei DAE ‘amprentează’ prevederile art.1-8 şi, respectiv, pe cele ale art.13 şi 14 din lege, precum şi ataşarea la conţinutul acesteia a unor dispoziţii străine de obiectul de reglementare a legii, respectiv art.9-12, Legea privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive, în ansamblul ei, este contrară standardelor privind calitatea legii care izvorăsc din prevederile art.1 alin.(5) din Constituţie.
Curtea Constituţională a României a admis, pe 28 ianuarie, sesizarea asupra Legii privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive, stabilind că actul normativ este neconstituţional în ansamblul său.
