Curtea Constituţională a respins miercuri o sesizare a preşedintelui Klaus Iohannis şi a decis că Legea privind suplimentele alimentare este constituţională. Pe 20 octombrie, Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege care stabileşte cadrul legal referitor la suplimentele alimentare, comercializate ca produse alimentare şi prezentate ca atare, reglementare care transpune mai multe directive europene. Potrivit legii, la producerea suplimentelor alimentare pot fi utilizate numai vitaminele şi mineralele cuprinse în legislaţia comunitară. Ministerul Sănătăţii este autoritatea competentă în domeniul suplimentelor alimentare pe bază de: vitamine, minerale; amestecuri de vitamine şi/sau minerale; substanţe cu efect nutriţional sau fiziologic, altele decât vitamine şi minerale; amestecuri de vitamine şi/sau minerale cu substanţe cu efect nutriţional sau fiziologic, altele decât vitamine şi minerale; amestecuri de vitamine şi/sau minerale cu extracte vegetale şi/sau animale; amestecuri de vitamine şi/sau minerale cu extracte vegetale şi/sau animale, cu substanţe cu efect nutriţional sau fiziologic, cu plante şi/sau produse ale stupului. ‘Dispoziţiile prezentei legi nu sunt aplicabile medicamentelor definite în titlul XVIII ‘Medicamentul’ din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi nici suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale, aromatice şi produse ale stupului, reglementate prin Legea nr. 491/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare’, prevede un alt amendament adoptat la proiectul de lege. Suplimentul alimentar contrafăcut este definit ca fiind suplimentul alimentar pentru care se prezintă în mod fals identitatea, inclusiv ambalajul şi etichetarea, denumirea şi compoziţia în ceea ce priveşte oricare din componentele sale, inclusiv cantitatea componentelor respective. Introducerea pe piaţă de către producător, importator sau persoana responsabilă cu plasarea produsului pe piaţă în România a suplimentelor alimentare se realizează pe baza certificatului de notificare. Modificările privind calitatea şi/sau compoziţia suplimentelor alimentare determină anularea certificatului de notificare. În etichetarea, prezentarea şi în comunicările comerciale referitoare la suplimentele alimentare, adresate consumatorilor şi profesioniştilor din domeniul sănătăţii, este interzisă atribuirea proprietăţilor de prevenire, tratare sau vindecare a unei boli umane sau referirea la asemenea proprietăţi. De asemenea, este interzisă utilizarea afirmaţiilor directe sau care să sugereze faptul că alimentaţia variată şi echilibrată nu poate asigura cantităţi adecvate de substanţe nutritive. Ministerul Sănătăţii va afişa pe site-ul său oficial documentele necesare notificării suplimentelor alimentare; lista plantelor admise în suplimentele alimentare, preluată de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; lista substanţelor cu efect nutriţional sau fiziologic admise în suplimentele alimentare; lista cu suplimentele alimentare notificate deja la Ministerul Sănătăţii, prin structurile de specialitate, respectiv Centrele regionale de sănătate publică, din anul 2007, până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Constituie contravenţii următoarele fapte: etichetarea neconformă cu legislaţia în vigoare a suplimentelor alimentare, încadrarea suplimentelor alimentare în altă categorie de produse alimentare sau dispozitive medicale, cu scopul eludării dispoziţiilor prezentei legi, comercializarea suplimentelor alimentare fără certificat de notificare, nerespectarea prevederilor legale referitoare la ingredientele prevăzute de prezenta lege, precum şi publicitatea neconformă cu legislaţia în vigoare a suplimentelor alimentare. Contravenţiile se sancţionează cu amenzi cuprinse între 3.000 şi 15.000 de lei, în funcţie de categoria acesteia autoritatea competentă fiind ANPC. Fapta persoanei de a prepara sau fabrica suplimente alimentare contrafăcute, precum şi aceea de a introduce pe piaţă, a oferi, vinde sau distribui astfel de suplimente alimentare, cunoscând că acestea sunt contrafăcute, constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit prevederilor Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare. Preşedintele Klaus Iohannis a atacat proiectul la Curtea Constituţională, susţinând că, prin modul în care a fost adoptată, legea contravine prevederilor art. 61 alin. (2) şi ale art. 75 alin. (1) din Constituţie, fiind încălcată competenţa primei Camere sesizate. Iohannis susţinea că Senatul a respins proiectul în 2012, iar Camera Deputaţilor l-a adoptat anul acesta cu un număr de 26 amendamente şi au fost transpuse în plus mai multe reglementări europene. El indica că forma iniţiatorului prevedea în domeniul suplimentelor alimentare o competenţă partajată a autorităţilor, între Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Agenţia Naţională Antidoping, în funcţie de compoziţia de bază a acestor suplimente. Însă, conform formei adoptate de Camera decizională, Ministerul Sănătăţii este stabilit ca unică autoritate competentă în domeniul suplimentelor alimentare, atât în procedura de introducere pe piaţă, cât şi în cea de constatare a faptelor de încălcare a legii şi de aplicare a sancţiunilor contravenţionale. Preşedintele Iohannis susţinea că, în acest fel, actul normativ nesocoteşte principiul constituţional în virtutea căruia o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră, legea fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament. ‘Forma finală a legii, prin transpunerea unor noi acte normative europene şi prin stabilirea unei autorităţi competente unice în domeniul suplimentelor alimentare şi eliminarea unor autorităţi, precum Agenţia Naţională Antidoping ori Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din procedura de certificare a unor suplimente şi de control a respectării prevederilor legale, aspecte neavute în vedere de iniţiator, se îndepărtează în mod evident şi fără nicio justificare obiectivă de la scopul şi filosofia iniţiale ale legii’, explica şeful statului.