Curtea Constituţională a României urmează să discute pe 13 decembrie sesizarea privind Legea referitoare la mandatul preşedintelui Consiliului Legislativ, au precizat, miercuri, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale, marţi, o sesizare de neconstituţionalitate asupra actului normativ privind modificarea şi completarea Legii 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ.
Legea, care i-a fost transmisă preşedintelui de Parlament pe 13 noiembrie în vederea promulgării, are ca obiect de reglementare stabilirea duratei de 5 ani pentru mandatul preşedintelui Consiliului Legislativ şi pentru preşedinţii de secţie, mandat care poate fi reînnoit o singură dată, introducerea unor dispoziţii referitoare la dezvoltarea carierei personalului de altă specialitate decât cea juridică, modificarea unor proceduri şi atribuţii ale Consiliului Legislativ, restructurarea departamentelor din cadrul Consiliului Legislativ, precum şi armonizarea unor norme juridice cu legislaţia cadru aplicabilă.
‘Prin procedura de adoptare şi prin conţinutul normativ, considerăm că legea supusă controlului de constituţionalitate contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (5), art. 61 alin. (2) din Constituţie, cu referire la art. 75 alin. (1), (3), (4) şi (5), prin raportare la art. 73 alin (3) lit. j), art. 79, precum şi dispoziţiilor art. 137 alin. (1) din Constituţie’, spune şeful statului în sesizare.
Preşedintele Iohannis invocă atât motive de neconstituţionalitate extrinsecă, cât şi intrinsecă.
El arată că legea supusă controlului de constituţionalitate cuprinde dispoziţii care vizează organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, precum şi dispoziţii care vizează statutul personalului acestei instituţii, inclusiv funcţionari publici, aspect ce atrage incidenţa prevederilor constituţionale ale art. 79 alin. (2) referitoare la rolul Consiliului Legislativ şi ale art. 73 alin. (3) lit. j) referitoare la încadrarea reglementării statutului funcţionarilor publici în domeniile stabilite de legiuitorul constituant ca aparţinând legii organice.
Potrivit şefului statului, la adoptarea legii a fost încălcat principiul bicameralismului.
‘Adoptarea prevederilor referitoare la statutul personalului Consiliului Legislativ, pentru care se aplică în mod corespunzător dispoziţiile Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, un statut special al unei categorii de funcţionari publici, prevederi ce includ regimul incompatibilităţilor, condiţiile de vechime, aspecte care vizează naşterea, modificarea sau stingerea raportului de serviciu, drepturile şi obligaţiile aplicabile din Legea nr. 7/2006 este rezultatul adoptării acestora într-o singură Cameră, fiind încălcat principiul bicameralismului prevăzut de art. 61 alin. (2) din Constituţie, cu referire la art. 75 alin. (1), (3), (4) şi (5) care configurează bicameralismul funcţional’, se arată în sesizare.
Iohannis mai susţine că actul normativ încalcă art. 1 alin. (5) şi art. 79 din Constituţie.
Şeful statului afirmă că abrogarea prevederii potrivit căreia printre atribuţiile Consiliului Legislativ se numără cea de a examina ‘conformitatea legislaţiei cu prevederile şi principiile Constituţiei şi sesizează birourile permanente ale Camerelor Parlamentului şi, după caz, Guvernul asupra cazurilor de neconstituţionalitate constatate; prezintă, în cel mult 12 luni de la înfiinţare, propuneri pentru punerea de acord a legislaţiei anterioare Constituţiei cu prevederile şi principiile acesteia’ echivalează cu eliminarea unei garanţii a supremaţiei Constituţiei.
‘Mai mult, o astfel de intervenţie şi eliminare a acestei atribuţii a Consiliului Legislativ conduce şi la imposibilitatea acestuia de a aduce în atenţia Parlamentului şi Guvernului, în activitatea de avizare a proiectelor de acte normative, eventualele aspectele de neconstituţionalitate pe care le prezintă acele proiecte supuse avizării, misiunea constituţională a Consiliului Legislativ fiind tocmai aceea de a contribui, şi în calitate de autoritate avizatoare, la o mai bună legiferare, realizată în conformitate cu principiile şi dispoziţiile Legii fundamentale’, spune Klaus Iohannis.
În opinia preşedintelui, actul normativ încalcă şi art. 1 alin. (5), cu afectarea rolului constituţional al Consiliului Legislativ prevăzut de art. 79 din Constituţie, prin prevederea conform căreia ‘propunerile legislative făcute de deputaţi sau de senatori se înaintează Consiliului Legislativ, spre avizare, de către secretarul general al Camerei în care au fost depuse, în termen de 15 zile lucrătoare, iar proiectele de lege iniţiate de Guvern sau proiectele de ordonanţe ori de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului, de secretarul general al acestuia’.
Şeful statului afirmă că norma este neclară oferind posibilitatea mai multor interpretări ale momentului de la care ar începe să curgă termenul de 15 zile lucrătoare. El adaugă că acesta generează neclaritate în ceea ce priveşte termenul în care secretarul general al Guvernului îşi poate exercita această competenţă.
Preşedintele Iohannis afirmă că era necesar ca termenele care implică sesizarea Consiliului Legislativ să fie prevăzute la nivelul unor acte cu forţă juridică primară.
El mai arată, printre altele, că prevederea potrivit căreia ‘pentru funcţiile de şef serviciu, şef birou şi consilier este necesară o vechime de cel puţin 5 ani în specialitatea funcţiei, pentru funcţia de expert este necesară o vechime de cel puţin 3 ani în specialitatea funcţiei, iar pentru funcţia de consultant nu este necesară vechime în specialitate’ nu este corelată cu dispoziţiile Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung.
Şeful statului mai invocă faptul că legea încalcă şi art. 1 alin. (5) prin raportare la art. 137 alin. (1) din Constituţie prin prevederea conform căreia ‘normativele de cheltuieli referitoare la acţiunile de protocol şi dotarea cu autoturisme se stabilesc prin ordin al preşedintelui Consiliului Legislativ, cu încadrarea în bugetul propriu aprobat cu această destinaţie’.
‘Câtă vreme art. 1 din OG nr. 80/2001 limitează expres şi explicit reglementarea prin normative proprii, instituirea unor reguli prin legea criticată, care derogă implicit de la norma generală, încalcă normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 şi creează un regim distinct, diferit de standardele reglementate pentru întreg sistemul public’, transmite Iohannis.
Şeful statului solicită CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că actul normativ privind modificarea şi completarea Legii nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ este neconstituţional.
