Celebra pianistă Martha Argerich a fost ovaţionată îndelung şi chemată la rampă de nenumărate ori, luni seara, la finalul evoluţiei de la Sala Palatului pe scena Festivalului Internaţional ‘George Enescu’.
Alături de Orchestra Filarmonică Naţională a Ungariei, dirijată de Charles Dutoit, aflată la primul concert în cadrul ediţiei 2023 a festivalului, Martha Argerich a intepretat, cu virtuozitatea sa recunoscută, Concertul nr. 3 în do major pentru pian şi orchestră op. 26 de Serghei Prokofiev.
Artista a elogiat organizarea festivalului şi a mulţumit publicului pentru primirea făcută.
‘Atât organizatorii, cât şi publicul au fost deosebit de agreabili. Am venit pentru Enescu. Am răspuns cu plăcere invitaţiei care mi s-a făcut. Mulţumesc de primire. Sper să vă mai revăd’, a transmis Argerich, într-o declaraţie acordată AGERPRES.
Pianista, care a creat, începând cu anul 1998, câteva festivaluri din dorinţa de a ajuta tinerii muzicieni, a subliniat că preţuieşte toate talentele.
‘Tinerele talente, ca şi vârstnicii talentaţi înseamnă mult pentru mine. Mă interesează în egală măsură toate talentele’, a mărturisit Martha Argerich.
Inclus în cadrul seriei ‘Mari Orchestre’, programul concertului Filarmonicii ungare a mai inclus Pastorale-fantaisie pentru orchestră mică de George Enescu şi Simfonia fantastica op. 14 de Hector Berlioz.
Potrivit site-ului Festivalului Enescu, născută în Argentina, la Buenos Aires, Martha Argerich a început primele lecţii de pian la vârsta de cinci ani cu Vincenzo Scaramuzza. Considerată un copil minune, nu a trecut mult timp până când a început să susţină concerte şi recitaluri regulate.
În 1955, s-a mutat în Europa şi şi-a continuat studiile la Londra, Viena şi Elveţia cu Bruno Seidlhofer, Friedrich Gulda, Nikita Magaloff, Dinu Lipatti şi Stefan Askenase. În 1957, a câştigat atât Concursul de pian de la Bolzano, cât şi pe cel de la Geneva, iar în 1965 a continuat cu Concursul Internaţional Chopin de la Varşovia. De atunci, a fost considerată una dintre cele mai proeminente pianiste din lume, atât ca abilitate, cât şi ca popularitate.
În ciuda faptului că firea ei a condus-o adesea spre capodoperele virtuozităţii din secolele al XIX-lea şi al XX-lea, Argerich păstrează un repertoriu extins, care include, dar nu se limitează la operele lui Bach, Bartok, Beethoven şi Messiaen, precum şi ale lui Chopin, Schumann, Liszt, Debussy, Ravel, Franck, Prokofiev, Stravinski, Şostakovici şi Ceaikovski.
Invitată cu regularitate de cele mai prestigioase orchestre, dirijori şi festivaluri de muzică din Europa, Japonia, America şi Israel (cu Zubin Mehta şi Lahav Shani), muzica de cameră rămâne o parte importantă a vieţii sale muzicale. Cântă şi înregistrează în mod regulat cu Mischa Maisky, Alexandre Rabinovitch, Gidon Kremer şi Daniel Barenboim. A cântat şi înregistrat cu pianistul brazilian Nelson Freire timp de peste 50 de ani.
Martha Argerich a înregistrat pentru EMI, Sony, Philips, Teldec şi DGG, multe dintre interpretările sale fiind difuzate la televiziuni din întreaga lume. De asemenea, a primit numeroase premii prestigioase, printre care un Grammy pentru înregistrarea concertelor Bartok şi Prokofiev, Gramophon – Artistul anului şi Cea mai bună înregistrare de concerte pentru pian a anului pentru concerte de Chopin, Choc de la Monde de la Musique, Kunstler des Jahres Deutscher Schallplatten Kritik, precum şi alte premii Grammy pentru înregistrarea Cenuşăresei de Prokofiev cu Mikhael Pletnev şi a Concertelor II şi III de Beethoven cu Orchestra de Cameră Mahler sub bagheta lui Claudio Abbado (DGG – Cea mai bună interpretare a unui solist instrumentist).
Cu intenţia de a ajuta tinerii muzicieni, Martha a devenit director artistic al Festivalului Beppu din Japonia în 1998. În 1999 a creat Concursul şi Festivalul Internaţional de Pian Martha Argerich din Buenos Aires şi, în iunie 2002, Progetto Martha Argerich din Lugano. În 2018, a lansat Festivalul Martha Argerich din Hamburg.
Martha Argerich a fost distinsă cu numeroase distincţii printre care: ‘Officier de l’Ordre des Arts et Lettres’ – Ofiţer al Ordinului Artelor şi Literelor în 1996 şi ‘Commandeur de l’Ordre des Arts et des Lettres’ – Comandant al Ordinului Artelor şi Literelor în 2004 de către Guvernul francez, ‘Accademica di Santa Cecilia’ la Roma în 1997, ‘Muzicianul anului’ de către Musical America 2001, ‘Ordinul Soarelui Răsare, raze de aur cu rozetă’ de către Împăratul Japoniei, ‘Praemium Imperiale’ acordat de Asociaţia de Artă din Japonia în 2005, ‘Kennedy Center Honors’ acordat de Barack Obama în decembrie 2016, ‘Commendatore dell’Ordine al Merito della Repubblica Italiana’, acordat de Sergio Mattarella în octombrie 2018.
