Cercetare sociologică: Mai mult de jumătate dintre maghiarii din Transilvania nu ar accepta să aibă un vecin imigrant

Un procent de 54% dintre maghiarii din Transilvania nu ar accepta vecini imigranţi, conform unei anchete sociologice realizate recent pe un eşantion reprezentativ, într-un context comparativ la nivel internaţional, în premieră pentru institutele de cercetare socială din această zonă a ţării. Cercetarea a fost coordonată de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (ISPMN) din Cluj-Napoca, în cadrul European Values Study, şi s-a desfăşurat înainte de debutul epidemiei de COVID-19, în cadrul acesteia fiind adresate întrebări dedicate măsurării atitudinilor faţă de imigraţie şi străini. Potrivit autorilor studiului, rezultatele privind atitudinile maghiarilor din Transilvania trebuie interpretate în contextul crizei refugiaţilor din 2015, ce a dus la un discurs dominant anti-imigraţie şi anti-imigranţi în statele Europei de Est, şi mai ales Ungaria. În cadrul cercetării, respondenţii au fost întrebaţi în ce măsură ar accepta să aibă ca vecin persoane de altă rasă, imigranţi, romi, respectiv musulmani. Conform studiului, procentul maghiarilor din Transilvania care ar refuza un vecin din categoriile menţionate arată în felul următor: 54% nu ar accepta să aibă vecin imigrant, 52% vecin rom, 42% vecin musulman şi 38% vecin de altă rasă. De asemenea, maghiarii din Transilvania au exprimat cele mai negative păreri despre consecinţele pe care le are migraţia asupra dezvoltării. ‘Atitudinea împotriva imigranţilor poate avea la bază mai multe componente atitudinale precum ar fi: imaginea concurenţei pe piaţa forţei de muncă, aşa-numitul şovinism al bunăstării şi, respectiv, teama de riscurile ce ar putea să apară sub aspectul siguranţei şi al securităţii. România înregistrează valori moderate în contextul ţărilor est-europene, iar Ungaria valori mai ridicate. Maghiarii din Transilvania se apropie şi de această dată mai mult de Ungaria, însă valorile înregistrate nu sunt cu mult mai mari decât în cazul Ungariei. Explicaţia ar fi că atitudinile anti-imigranţi sunt formulate în termeni culturali în comunitatea maghiară’, precizează autorii studiului. La întrebarea dacă sunt de acord sau nu ca imigranţii ‘să-şi păstreze obiceiurile şi tradiţiile specifice’ au fost înregistrate ponderi relativ egale de răspunsuri afirmative, respectiv dezaprobatoare. Ancheta sociologică European Values Study (EVS) aplicată pe un eşantion al populaţiei maghiare din Transilvania este o cercetare coordonată de ISPMN în colaborare cu grupul metodologic EVS. European Values Study este un program de anchete sociologice de anvergură derulate în mod regulat pe eşantioane mari în 42 de ţări din Europa. Acum este pentru prima dată când EVS se concentrează pe eşantioane reprezentative ale minorităţilor, în cazul de faţă minoritatea maghiară din Transilvania şi minoritatea suedeză din Finlanda. Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale funcţionează la Cluj-Napoca, ca instituţie publică, cu personalitate juridică în subordinea Guvernului şi în coordonarea Departamentului pentru Relaţii Interetnice. Obiectivele Institutului sunt studierea şi cercetarea inter şi pluridisciplinară a păstrării, dezvoltării şi exprimării identităţii etnice, aspectelor sociologice, istorice, culturale, lingvistice, religioase sau de altă natură ale minorităţilor naţionale şi ale altor comunităţi etnice din România. AGERPRES / (AS – autor: Sebastian Olaru, editor: Marius Frăţilă)