Consilierii generali ai Capitalei au aprobat luni implementarea a două proiecte, în valoare totală de şapte milioane de lei, pentru testare genetică în cancerele ereditare şi testare Babeş Papanicolau în mediu lichid.
Cele două programe urmează să fie implementate în perioada iunie 2023 – decembrie 2024.
Proiectul de testare genetică va avea un buget total de 6 milioane de lei şi 1.500 de beneficiari, dintre care 500 în anul 2023. Sprijinul financiar va fi de 4.000 de lei/beneficiar.
Proiectul privind testarea Babeş Papanicolau va avea un buget multianual de 1.000.000 lei şi un număr estimat de 10.000 de beneficiare, dintre care 3.000 în anul 2023. Sprijinul financiar va fi de 100 de lei/beneficiară.
Finanţarea se va realiza din bugetul propriu al Municipiului Bucureşti, prin Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti.
Consilierii generali PSD au reproşat actualei administraţii că ‘a furat’ proiectul iniţiat de către social democraţi. Consiliera municipală Ancuţa Comănici a declarat că PSD va face plângere penală pentru abuz în funcţie şi le-a reproşat iniţiatorilor că ‘au minţit’ atunci când au refuzat un proiect similar iniţiat de către PSD, pe motiv că testele ar fi decontate de către Ministerul Sănătăţii. Ea a reamintit că în Bucureşti astfel de teste au fost decontate de către administraţia locală şi în perioada 2020-2021.
‘Acest proiect a fost depus de către noi în anul 2022. Am primit răspuns de la ASSMB în data de 11 ianuarie în care ni se spune că această testare este decontată de către Casa de Asigurări de Sănătate, drept pentru care nu se consideră oportun să se promoveze la nivelul Municipiului Bucureşti un alt proiect de testare BRCA. Există şi al doilea răspuns transmis de către ASSMB tot în sensul acesta. (…) Noi am solicitat să se continue acest proiect. Cât l-a cerut PSD-ul nu a fost bun, s-a considerat că nu este oportun. Acum, dintr-o dată, când este promovat de altcineva este şi oportun, şi legal. Noi o să facem plângere penală împotriva tuturor celor care au semnat răspunsurile ASSMB şi, bineînţeles, iniţiatorului şi celor care au semnat proiectul, raportul şi referatele de aprobare ale proiectului de astăzi’, a spus ea.
Viceprimarul Capitalei Horia Tomescu a replicat că aceste tipuri de teste sunt cuprinse în Programul Naţional de Combatere a Cancerului, adoptat la finele anului trecut de către Parlament. Pe de altă parte, Tomescu a menţionat că autoritatea locală a hotărât să suporte costul acestor teste, având în vedere că programul de combatere a cancerului ‘este blocat’ la nivelul Ministerului Sănătăţii.
‘Din declaraţiile domnului doctor Rafila am înţeles că Planul de combatere a cancerului este blocat, după adoptarea în Parlament, chiar de către iniţiator. Şi, deşi în calendar, cu 1 iunie, ar fi trebuit să apară normele de aplicare pentru această strategie anti-cancer, înţelegând că se doreşte blocarea acestui program pentru toţi pacienţii bolnavi de cancer din România, de către minister, pentru o perioadă nedefinită de timp, ASSMB a iniţiat să fie plătite aceste analize strict pentru pacienţii suspecţi de cancer din Bucureşti, pentru că atât ne permite Curtea de Conturi. Să suplinim din bugetul local achitarea acestor analize care ar fi trebuit achitate, conform Planului anti-cancer, din bugetul CNAS’, a spus el.
Conform referatului de aprobare care însoţeşte primul proiect, cancerele ereditare sunt diagnosticate în aproximativ 5-10% dintre cazuri şi reprezintă ‘o provocare în practica oncologică’. Obiectivul programului îl reprezintă evaluarea riscului de apariţie a următoarelor tipuri de cancer: mamar, ovarian, de endometru, de prostată, colon şi rect, pancreas, sarcoame, tumori rare.
Proiectul se va derula prin unităţile sanitare publice şi/sau private specializate în efectuarea testelor moleculare, cu care ASSMB va încheia un contract de afiliere.
Beneficiarii sunt pacienţii cu vârsta peste 18 ani, cu domiciliul stabil sau viza de reşedinţă în Municipiul Bucureşti, obţinută cu cel puţin şase luni înainte de data depunerii cererii de aplicare, care au indicaţie medicală de la medicul specialist oncolog.
Se estimează că în Bucureşti sunt diagnosticate anual 850 de noi cazuri de cancer mamar, 200 cancere de endometru, 150 de cancere de ovar, 375 de cancere de prostată, 580 de cancere de colon şi 375 de cancere de pancreas.
‘Testarea genetică în aceste cazuri poate aduce informaţii medicale care vor fi integrate în planul de management al pacientului în vederea obţinerii unor rezultate mai bune. (…) Rezultatele acestor testări permit selecţia optimă a pacienţilor ce necesită tratamente chimioterapice, personalizarea acestor tratamente, accesul la terapii individualizate, evaluarea riscului familial, realizând atât o îmbunătăţire a calităţii vieţii pacienţilor oncologici, dar şi economii semnificative pentru Programul Naţional de Oncologie’, se arată în document.
Conform referatului de aprobare care însoţeşte cel de-al doilea proiect, în România, în fiecare an se înregistrează 4.343 de cazuri noi de cancer de col uterin şi 1.909 de decese cauzate de aceasta boală, ţara noastră fiind una dintre cele mai afectate în ceea ce priveşte mortalitatea ce are drept cauză cancerul de col uterin. Segmentul de vârstă cel mai afectat este între 40-60 de ani, dar în ultimii ani s-a constatat o incidenţă crescută şi în rândul femeilor aflate într-un segment mai mic de vârstă, începând cu 26 de ani. Astfel, specialiştii recomandă ca testele Papanicolau să fie efectuate anual femeilor cu vârsta cuprinsă între 26-60 de ani.
‘La sfârşitul anilor 1990, au fost introduse noi metode de testare automate, bazate pe mediul lichid. Aceste tehnologii noi cresc substanţial numărul de probe considerate satisfăcătoare pentru interpretare şi îmbunătăţesc depistarea celulelor canceroase prin identificarea mai multor leziuni intraepiteliale scuamoase. Testul Babeş Papanicolau în mediu lichid reprezintă o modalitate mult îmbunătăţită de testare, comparativ cu citologia convenţională’, se arată în document.
Beneficiarele proiectului sunt femeile cu vârsta de peste 26 de ani, cu domiciliul stabil în Municipiul Bucureşti sau viza de reşedinţă obţinută cu cel puţin şase luni înainte de depunerea cererii, care au indicaţie medicală de la medicul specialist ginecolog/oncolog sau medicul de familie.
