Starea de securitate a României din perspectiva pe care o oferă atribuţiile legale ale SRI este una stabilă, a declarat marţi preşedintele Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, Cristian Chirteş.
Aceasta este concluzia principală a şedinţei Comisiei, la care a participat directorul SRI, Eduard Hellvig, şi care a avut ca scop prezentarea situaţiei de securitate a României din perspectiva atribuţiilor pe care le are SRI în interiorul graniţelor ţării şi în contextul tensiunilor din regiune.
‘În urmă cu câteva zile am solicitat prezenţa directorului SRI în această şedinţă a comisiei, care a avut ca scop prezentarea situaţiei de securitate a României din perspectiva atribuţiilor pe care le are SRI în interiorul graniţelor ţării şi în contextul tensiunilor din regiune. Directorul SRI, domnul Eduard Hellvig, a răspuns întrebărilor comisiei după ce s-a făcut o prezentare în faţa membrilor comisiei şi ne-a prezentat o situaţie actualizată a stării generale de securitate din perspectiva SRI’, a declarat la final senatorul Cristian Chirteş.
Potrivit acestuia, s-au punctat două aspecte – efectele pe care criza din Ucraina le poate genera României şi raportarea SRI la principalele ameninţări la adresa securităţii naţionale rezultate de situaţia din Ucraina şi soluţiile identificate pentru prevenirea şi contracararea acestora.
De asemenea, a adăugat senatorul, pe agenda discuţiilor a fost pus şi subiectul actualizării legislaţiei privind securitatea naţională din perspectiva urgentării adoptării proiectelor de lege privind sistemul naţional de apărare şi securitate pentru creare şi perfecţionarea unor mecanisme clare necesare pentru a gestiona o eventuală situaţie de criză generată în actualul context regional de securitate.
‘O concluzie generală – starea de securitate a României din perspectiva pe care o oferă atribuţiile legale ale SRI este una stabilă. Sigur că am dezvoltat discuţii punctuale pe fiecare dintre misiunile legale ale SRI, iar domnul director a răspuns tuturor membrilor comisiei. Am desprins câteva concluzii. Atacurile cibernetice – unde în contextul crizei au fost detectate activităţi suplimentare de vulnerabilizare ale unor infrastructuri cu valenţe critice. De asemenea, acţiunile de spionaj derulate de către serviciile secrete ostile României au crescut, mai ales pe fondul dislocării unor trupe NATO pe teritoriul României. De asemenea, au sporit agresiunile informaţionale – şi vorbim în primul rând de dezinformare şi fenomenul de fake news’, a explicat preşedintele Comisiei SRI.
Au mai fost discuţii despre principalele riscuri care pot apărea suplimentar, în scenariul unei escaladări a conflictului din Ucraina.
‘Iar pentru România aceste riscuri sunt legat de gestionarea fenomenului migraţionist, a efectelor economice asupra României şi gestionarea unor operaţiuni de criminalitate transfrontalieră, iar directorul SRI a prezentat membrilor comisiei fiecare dintre aceste riscuri. În ceea ce priveşte misiunea SRI, de a informa beneficiarii săi legali despre toate aceste riscuri şi ameninţări, la întrebarea comisiei dacă pe teritoriul României beneficiarii legali ai acestor informaţii au fost informaţi, răspunsul a fost ‘Da, la timp şi în mod util’, a precizat Chirteş.
El a menţionat că membrii comisiei au mai fost informaţi despre faptul că, începând din data de 21 februarie, SRI a reînceput predarea arhivelor fostei securităţi către CNSAS.
‘Au fost probleme cu spaţiile, dar începând de ieri a început acest proces de predare al celui de-al doilea mare calup de dosare’, a subliniat preşedintele Comisiei SRI.
